Descoperiri arheologice care confirmă legenda cu privire la „locul vechiu” al Burdujenilor

Descoperirile arheologice făcute cu câteva zile în urmă cu prilejul unor lucrări de construcție efectuate în cartierul Burdujeni (oseminte provenind de la mai multe schelete umane, fragmente de ceramică din sec. al XV-lea, câteva pietre care ar putea proveni de la temelia unui lăcaș de cult…), descoperiri făcute într-un perimetru care era semnalat ca sit arheologic, dar care îi îndreptățește acum pe cercetători să-l circumscrie unui vechi cimitir medieval, sunt pe cale să confirme, așa cum susține arheologul Ioan Mareș, din cadrul Complexului Muzeal Bucovina Suceava, legenda cu privire la „locul vechiu” al Burdujenilor, pe care Elena Costache Găinariu (autoarea „Monografiei comunei Burdujeni, plasa Bosancea, județul Suceava”, lucrare publicată în anul 1936) a cules-o de la bătrânii din zonă, legendă care spune că „acolo a existat un sat mare cu biserică și curți”, din care locuitorii, probabil „din pricina unui războiu”, s-au retras apoi și s-au stabilit împrejurul Mănăstirii Theodoreni. Ioan Mareș este încredințat că prin continuarea săpăturilor vor fi descoperite și alte vestigii care vor furniza date suplimentare și subliniază faptul că „este important să fie găsite fundațiile acelei biserici” de care se pomenește. El a precizat că în Burdujeni există mai multe situri arheologice, cum sunt cel din apropierea Mănăstirii Theodoreni (loc cunoscut cu toponimicul Ceir), care păstrează urme din perioada precucuteniană și cucuteniană, cel din Dealul Vămii (sau Holm), unde s-au găsit urme ale civilizației Cucuteni, situl de pe strada „Eroilor” nr. 91, unde s-a descoperit un mormânt aparținând culturii Horodiștea, din epoca de tranziție către epoca bronzului, sau cel de pe Dealul Velnița, unde s-au găsit urme de locuire din perioada medievală (din sec. XV-XVI).