Autoritățile din Republica Moldova au rămas indiferente față de arestările care au avut loc la vama Albița, în timp ce jurnaliștii s-au întrebat retoric cum a fost posibil ca mărfurile considerate de contrabandă în România să iasă legal din Moldova sau neobservate de vameșii moldoveni.
Este cât se poate de limpede că nu pot exista cazuri de contrabandă cu țigări la vama Albița, fără ca acestea să fi trecut ilegal mai întâi prin vama moldovenească Leușeni, relatează site-ul Deutsche Welle.
Cu toate acestea, după descinderea de luni a mascaților la Albița, vameșilor moldoveni nu li s-a întâmplat absolut nimic. Reprezentanții Centrului Anticorupție și ai Serviciului Vamal din Republica Moldova susțin că nu au probe pentru a demara o anchetă.
„Atâta timp cât nu avem certitudinea că angajații vamali din Republica Moldova ar fi implicați în anumite situații, nu putem să ne dăm cu părerea sau să planificăm anumite acțiuni”, a spus purtătorul de cuvânt al Centrului Anticorupție, Angela Starinschi.
Directorul Serviciului Vamal din Republica Moldova, Tudor Balițchi, a susținut că dacă autoritățile române vor comunica Chișinăului anumite informații despre implicarea vameșilor moldoveni în cazuri de contrabandă, aceste informații vor fi examinate inclusiv sub aspect penal.
„Voi lua legătura cu colegii mei din România, pentru a vedea dacă au informații și despre lucrătorii noștri din acel post vamal. În cazul în care partea română are suficientă informație despre activitatea colegilor mei din Serviciul Vamal, sigur că această informație va fi prelucrată și transmisă organelor de drept care au ca scop combaterea corupției”, a declarat Tudor Balițchi.
În conformitate cu algoritmul de repartizare a funcțiilor în cadrul alianței de guvernare de la Chișinău, funcția de șef al vămilor i-a revenit Partidului Liberal Democrat, condus de premierul moldovean Vlad Filat. Înainte de a deveni șef al Serviciului Vamal al Republicii Moldova, Tudor Balițchi era administrator al societății comerciale SC Kapital Invest Company SA din România – firmă care aparține premierului Vlad Filat și soției acestuia.
De-a lungul anilor, numele premierul moldovean a apărut în mai multe scandaluri care aveau legătură cu traficul de țigări prin granița românească. În perioada guvernării comuniste, Procuratura Generală a Moldovei inițiase o cauză penală împotriva sa pentru că ar fi introdus, prin contrabandă în România, în 1998 (când deținea funcția de șef al Departamentului de privatizare din Republica Moldova), peste 1,8 milioane pachete cu țigări. După căderea regimului comunist, Procuratura a anunțat că dosarul pe numele premierului a fost clasat.
După descinderea din vama Albița, societatea civilă din Republica Moldova a așteptat ca autoritățile moldovene să se autosesizeze și să demareze propria anchetă, potrivit sursei citate.
„Nu am așteptat ca Serviciul Vamal să facă ceva pentru a reduce corupția în interior, dar m-am așteptat la o reacție mai promptă din partea Procuraturii și a Centrului de Combatere a Crimelor Economice și Corupției”, a spus directorul executiv al Transparency International – Moldova, Lilia Carasciuc.
Șeful Direcției de prevenire a corupției din cadrul Centrului Anticorupție din Republica Moldova, Vitalie Verebceanu, a declarat că operațiunea în vama Albița a fost una specială și secretă. Aceasta nu l-a împiedicat, însă, să dezvăluie cum au fost acumulate probele împotriva vameșilor români. „A avut loc o operațiune specială… Au derulat-o pe parcursul a jumătate de an – cu instalarea tehnicii speciale. Au montat aceste camere de luat vederi sub pretextul instalării tehnicii performante: calculatoare, softuri, etc și vameșii au fost urmăriți, imprimați, înregistrați… la sume mici”, a povestit însă Vitalie Verebceanu.
Totuși, Verebceanu a menționat că partea moldovenească nu a fost înștiințată despre operațiunea de la vama Albița.
În Republica Moldova, salariul lunar al unui vameș este de 3.000 de lei moldovenești (echivalentul a 180 de euro). Suspect, chiar și în aceste condiții, unii vameși moldoveni își permit să facă zilnic naveta, pe cont propriu, la distanțe de 150 – 200 de kilometri, pentru a ajunge la serviciu.
