Deschiderea Sfintei Evanghelii la Maslu

Taina Sfântului Maslu, ca de altfel toate cele 7 Sfinte Taine sunt lucrări harice prin care se împărtășește harul Sfântului Duh. Așadar, primirea harului, la Sfântul Maslu, nu este condiționată de conținutul pericopei evanghelice, nici de culoarea literelor și a vignetelor, după cum greșit se practică, ci de credința primitorului tainei. Mântuitorul cere de la cei pe care urmează să îi vindece doar credință: „De poți crede, toate sunt cu putință celui ce crede” (Mc. 9, 23).
Deschiderea Sfintei Evanghelii în cadrul Tainei Sfântului Maslu trebuie făcută în limitele prescrise de Molitfelnic. Acesta spune clar că după rugăciunea a 7-a, preotul cel dintâi, luând Sfânta Evanghelie, o dă bolnavului să o sărute (nu să o și deschidă), apoi o deschide preotul; astfel deschisă, preoții slujitori o țin deasupra capului celui bolnav (cu partea scrisă în jos), iar preotul cel dintâi zice rugăciunea a 8-a (prin care se cere de la Dumnezeu iertarea păcatelor bolnavului și nu se citește pericopa evanghelică din locul unde s-a deschis Evanghelia).
Inovații asupra celor specificate de Molitfelnic apar din partea credincioșilor, dar și mai grav, din partea preoților, care fie că nu vor să strice tradiția ținută de foștii preoți și să atragă ura enoriașilor, fie o fac cu un scop material. De multe ori preoții dau credinciosului Sfânta Evanghelie să o deschidă și apoi o și citesc, lucru nespecificat în Molitfelnic. Aceste inovații sunt interzise și de Tipicul Bisericesc: „Nu este îngăduit preoților să adauge alte rugăciuni sau citiri în afară de cele prevăzute în rânduiala din Molitfelnic, și nici să încurajeze practica superstițioasă a unor credincioși de a se ghici viitorul bolnavului după cuprinsul pericopei cu care s-a deschis Evanghelia, ori după culoarea literelor de acolo.”
Pentru oprirea oricăror inovații, creștinii trebuie să vadă în Sfânta Evanghelie pe Hristos, iar această așezare cu partea scrisă, peste capul bolnavului, închipuie mâna Domnului Iisus Hristos. Orice încercare de aflare a viitorului bolnavului, care seamănă foarte mult a prezicere, pe baza pericopei evanghelice, este o practică contrară Bisericii Ortodoxe.
De aceea, credinciosul care primește această taină trebuie să aibă credința care să mute munții din loc ca să primească vindecarea. (Silviu Iulian Roșca, www.ziarullumina.ro)