Câteva sute de soldați și ofițeri ai armatei italiene au ajuns călare și pe biciclete în mai multe localități din Bucovina. Se întâmpla în urmă cu peste 70 de ani, cu puțin timp înainte ca România să intre în febra celui de-al Doilea Război Mondial alături de Germania nazistă.
Dacă despre prezența trupelor celui de-al Treilea Reich în România sunt cunoscute suficiente date, despre sosirea și staționarea armatei italiene pe teritoriul nostru nu se știu foarte multe.
Recent, au fost publicate o serie de fotografii din Arhiva Armatei Italiene în care sunt prezentate imagini cu soldații lui Mussolini în mai multe zone din Bucovina. Lector universitar doctor Radu Florian Bruja, de la catedra de Istorie și Relații Internaționale a Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, a explicat contextul în care trupele italiene au ajuns pe aceste meleaguri.
Practic, italienii au ajuns pe teritoriul României ca răspuns al lui Benito Mussolini la un acord încheiat de țara noastră cu Germania lui Adolf Hitler.
Trupele germane aveau două scopuri în România: pe de o parte trebuiau să protejeze zona petroliere de la Ploiești, de o importanță strategică deosebită pentru planurile de război ale lui Hitler, iar pe de altă parte aveau misiunea de a instrui armata română.
Acordul cu Germania nazistă a fost încheiat în octombrie 1940, iar la scurt timp, pentru a nu pierde teren în fața propriului aliat, Italia a semnat un acord similar cu România.
„Armata italiană, în număr nu foarte mare, trebuia să ajungă în trei zone: vânători alpini în Bucovina, o misiune aviatică lângă București și o altă componentă la Brăila. Practic, a fost mândria lui Mussolini de a trimite trupe în România, pentru a nu fi inferior lui Hitler”, a explicat lectorul universitar doctor Radu Florian Bruja.
Grosul trupelor italiene a ajuns în Bucovina în mai-iunie 1941
Primele trupe italiene au ajuns în Bucovina în decembrie 1940, dar grosul armatei a venit în mai-iunie 1941, cu puțin timp înainte ca Germania și aliații ei, printre care și România, să atace URSS, în timpul operațiunii Barbarossa, declanșată pe 22 iunie 1941.
Potrivit lui Radu Florian Bruja, cei câteva sute de soldați și ofițeri care au ajuns în Bucovina au fost încartiruiți în diferite zone, respectiv Iacobeni, Argel, Moldovița și Suceava.
„Dacă ofițerii erau cazați la hotel sau la persoane fizice mai înstărite, soldații au stat în școli dezafectate, casele evreilor evacuați sau în alte locuri. De exemplu, la Iacobeni, trupele italiene au fost încartiruite la Stabilimentul Balnear Puciosu”, a arătat lector universitar doctor Radu Florian Bruja.
Trupele italiene au stat efectiv în Bucovina până pe 1 iulie 1941, plecând apoi pe frontul estic, spre Moscova. Prezența italiană a continuat și după această dată, și asta pentru că răniții de pe front erau readuși în Bucovina pentru a beneficia de tratament.
Italienii, întâmpinați ca oaspeți de seamă
Numeric, trupele italiene nu au depășit 1.000 de persoane la nivelul național. Cei mai mulți soldați au ajuns în Bucovina, unde au fost întâmpinați cu oarecare curiozitate de localnicii mobilizați de autorități.
Din fotografiile surprinse acum 73 de ani se poate observa că vânătorii alpini au sosit pe drumul care leagă Vatra Dornei de Suceava. O serie de fotografii sunt din locații mai greu identificabile, dar o parte din imagini au fost surprinse la Ilișești.
Fotograful, probabil un reprezentant al armatei italiene, i-a surprins pe colegii săi, dar și pe țăranii români care asistau la înaintarea trupelor.
Într-o primă fază, cea care este ilustrată în imagini, italienii apar călare sau cu bicicletele. Un ofițer călare salută țăranii bucovineni care se aflau pe marginea drumului de la Ilișești, iar armata pe sau pe lângă biciclete este privită cu interes de localnici.
În fotografii mai apar și câteva mașini, folosite probabil pentru transportul unor lucruri de strictă necesitate, dar nicăieri nu este prezentată tehnică de luptă, gen tunuri sau tancuri.
„Autoritățile locale au primit ordin de la prefecturi să scoată oamenii în stradă îmbrăcați în costume populare și să arboreze steagurile Italiei în semn de respect și considerație față de oaspeți. Faptul că în imagini nu apare tehnică de luptă se datorează faptului că aceasta era adusă, de obicei, ulterior, în special pe timp de noapte, pentru a nu atrage atenția inamicului”, a precizat lector universitar doctor Radu Florian Bruja.
După italieni, potopul
Aproape fiecare loc în care trupele italiene au fost încartiruite în Bucovina a avut de suferit pe timpul șederii acestora. De exemplu, școala de la Argel a fost devastată, pagubele fiind evaluate la acea vreme la 10.000 de lei.
Distrugeri s-au înregistrat și la Stabilimentul Balnear Puciosu de la Iacobeni, unde italienii au spart geamuri, au devastat paturi și au tăiat arborii din curte.
La Moldovița, o parte dintre localnici au fost dați afară din case de „oaspeții” italieni, iar caii cu care au venit vânătorii alpini italieni au fost hrăniți cu furajele țăranilor bucovineni.
„O bună parte din prevederile acordului semnat între cele două părți cu privire la șederea trupelor italiene în România au fost încălcate. Pagubele pe care italienii le-au provocat în Bucovina în cele câteva luni petrecute aici s-au ridicat la circa 50.000 de lei, o sumă considerabilă pentru acele vremuri”, a mai arătat lector universitar doctor Radu Florian Bruja.
