Femeile de serviciu, constructorii, coafezele, frizerii și mecanicii sunt cei mai expuși dermatozelor profesionale, care sunt provocate de detergenți, ciment, rășini sintetice, metale și produse de coafat.
„Dermatozele profesionale sunt afecțiuni cutanate determinate, agravate sau întreținute în totalitate sau parțial de exercitarea unor profesiuni. În prezent sunt descrise peste 30 de astfel de afecțiuni cutanate, 90 la sută dintre cazuri fiind eczeme care se manifestă prin înroșire, vezicule și bule, mâncărimi sau usturimi la nivelul tegumentelor afectate. Sunt cunoscute mai mult de 500 de substanțe nocive – printre care cele mai frecvente implicate în producerea de afecțiuni cutanate cum sunt crom, nichel, cobalt, rășini sintetice, parfumuri și lanolină. Cunoașterea dermatozelor profesionale permite identificarea de măsuri eficiente pentru prevenirea și tratarea acestor boli”, a declarat, vineri, șeful Secției II Dermatologie – Spitalul „Colentina”, prof. dr. George Sorin Țipilica.
În România cazurile nu sunt corect raportate, astfel că în 2000 erau 1.576 de bolnavi cu aceste suferințe.
Potrivit unor studii europene, din cauza dermatitelor de contact profesionale, un sfert dintre bolnavi sunt obligați să-și schimbe profesia și tot atâția schimbă locul de muncă. Jumătate dintre pacienți rămân în același serviciu, dar își iau măsuri de protecție.
25% din bolile profesionale în general
În acest context, Academia Europeană de Dermato-Venerologie (EADV) a lansat în 2010 în 23 de țări campania de prevenție „O piele sănătoasă la locul de muncă” – healty skin@work, pentru a sensibiliza opinia publică și politică privind impactul sever al afecțiunilor dermatologice ocupaționale și modalitățile prin care acestea pot fi prevenite, a declarat profesor Swen Malte John, președintele Societății germane de dermatologice, promotorul unei campanii europene de prevenire a acestor maladii.
Acesta a spus că astfel de maladii reprezintă aproape 25% din bolile profesionale în general și sunt adesea subestimate, deoarece asocierea acestora cu mediul de lucru nu este frecvent recunoscută. Orice persoană poate fi afectată, indiferent de sex, vârstă sau profesie, dar industriile cu risc includ asistența medicală, cosmetica, construcțiile, industria prelucrătoare, producția de alimente, agricultura.
Zonele cele mai afectate sunt mâinile și fața, factorul cel mai relevant pentru riscurile profesionale fiind mediul umed, urmat de expunere la iritanți multipli și alergeni.
Campania, inițiată de 70 de experți din peste 50 de centre dermatologice reuniți la EPOS (European Initiative for the Prevention of Occupational Skin Diseases), este susținută de Comisia de mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European.
Dermatita de contact reprezintă aproape 90% din tulburările pielii dobândite la locul de muncă fiind împărțită în dermatita de contact iritativă (implică un răspuns neimunologic datorat multiplilor agenți iritanți ai pielii precum acizii, agenții alcalini) și dermatita de contact alergică (inflamație a pielii produsă de o reacție imunologică mediată celular de diferite substanțe antigenice – rășina epoxidică, dicromat de potasiu, vopsele de păr).
Ambele au ca rezultat o reacție inflamatorie a pielii cu semne clinice caracteristice, eritem, edem, vezicule, descuamare, leziuni de grataj și prurit. Alte afecțiuni cutanate ocupaționale pot include urticaria sau chiar cancerul de piele.
Potrivit profesorului Swen Malte John, educația lucrătorilor realizată după un ghid dermatologic devine un deziderat pentru viitor.
Conform Agenției Europene pentru Siguranță și Sănătate la Locul de Muncă, aceste afecțiuni dermatologice profesionale constituie în Europa principala cauză a problemelor de sănătate legate de muncă, reprezentând 25% din totalul bolilor ocupaționale și numărând peste 90% din întreaga patologie profesională la grupa de vârstă 15 – 25 ani.
Consecințe negative socio-economice și psiho-sociale
Rapoartele oficiale estimează că aceste afecțiuni determină anual pierderi de peste 5 miliarde de euro în Uniunea Europeană având consecințe negative socio-economice și psiho-sociale (pierderea locurilor de muncă și creșterea șomajului pe termen lung).
Utilizarea periilor și a abrazivilor sau chiar a solvenților organici pentru a curăța pielea la locul de muncă sunt complet depășite, dar încă folosite, deși în prezent, există modalități eficiente de curățare mult mai puțin dăunătoare.
De asemenea, există diferite tehnici de evitare a contaminării și o varietate bogată de mănuși, care însă trebuie atent alese. Evident, înainte de sfaturi detaliate cu privire la protecție ar trebui efectuat un consult dermatologic competent al lucrătorilor cu risc de a dezvolta afecțiuni dermatologice ocupaționale. Instrucțiunile, adaptate individual ar trebui să ofere informații utile cu privire la folosirea de mănuși, creme de protecție și de îngrijire a pielii la locul de muncă. Intervențiile preventive trebuie să fie însoțite de cercetare, preferabil realizată într-o rețea europeană de cercetători în scopul de a împărtăși experiența acumulată în diferite țări și de a dezvolta de obicei cele mai bune modele de practică, a adăugat expertul german.
În ceea ce privește preventția, aceasta poate fi atât individuală, cât și generală a bolilor de piele profesionale, prima referindu-se la consultul dermatologic, tratamentele ambulatorii, sfaturile personalizate, iar cea de-a doua informații oferite pacienților din broșuri, prin intermediul internetului, la expoziții și evenimente de profil, în cadrul unor seminarii sau campanii.
Sloganul campaniei este „Pielea ta, cei mai importanți 2 metri pătrați din viața ta” și presupune participarea voluntară a medicilor dermatologi.
Acțiunea va debuta în București și va continua în alte trei centre, Craiova, Timișoara și Targu Mureș.
România se alătură din 2011 eurocampaniei de prevenție a bolilor dermatologice ocupaționale și își propune, ca în aprilie, cu sprijinul medicilor dermatologi și al partenerilor din industria farmaceutică de profil să realizeze testarea cutanată gratuită pentru persoanele cu risc de a dezvolta afecțiuni dermatologice profesionale.
EPOSreprezintă o rețea internațională de interconectare între experți medici dermatologi, cercetători sau orice persoane interesate în a dezvolta dermatologia ocupațională în beneficiul individului și al societății căreia îi aparține.
