Deputatului Mircea Grosaru i-a fost recunoscut mandatul din perioada 2000 – 2004

Deputatul Asociației Italienilor din România RO.AS.IT, suceveanul Mircea Grosaru, a obținut în urma unei decizii a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) recunoașterea mandatului de deputat din perioada 2000 – 2004, pe care l-a pierdut în fața reprezentantului Comunității Italienilor din România, Ileana Stana Ionescu. Potrivit deciziei CEDO, România este condamnată pentru neatribuirea mandatului de deputat lui Mircea Grosaru, deși acesta a avut cele mai multe voturi la nivel național, el fiind despăgubit și cu suma de 5.000 de euro. Mircea Grosaru a candidat la alegerile parlamentare din noiembrie 2000, pentru locul rezervat minorității italiene din România, candidatura sa fiind susținută, de către Comunitatea italiană din România, în 19 circumscripții din 42.
După numărarea voturilor, Biroul Electoral Central, în baza Legii 1992 privind alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, a atribuit mandatul de deputat, care revenea minorității italiene, Comunității italiene din România și, deși Mircea Grosaru a fost candidatul care a obținut cele mai multe voturi – 5.624 la nivel național, Biroul Electoral Central a atribuit mandatul de deputat Ilenei Stana Ionescu, care nu a obținut decât 2.943 de voturi, dar într-o singură circumscripție.
După anunțarea deciziei CEDO, Grosaru a declarat că nu banii pe care îi va primi sunt importanți, ci „reparația morală” după pierderea mandatului de deputat.
„În luna aprilie 2009 am primit hotărârea definitivă și irevocabilă a CEDO prin care mi s-a dat dreptate și prin care mi s-a atribuit mandatul de deputat pentru perioada 2000 – 2004. Acum s-au stabilit și daunele, însă nu banii sunt importanți în acest caz”, a spus Grosaru.
Grosaru, unul dintre parlamentarii suceveni cu cele mai multe mandate la activ
Odată cu această decizie a CEDO, Mircea Grosaru reușește să-și treacă „în cont” trei mandate de deputat. Dacă în anul 2000 a pierdut mandatul în fața Ilenei Stana Ionescu, Mircea Grosaru a reușit în 2004 să ocupe un fotoliu de deputat din partea Asociației Italienilor din România, mandat prelungit și după alegerile din anul 2008. Pe de altă parte, Mircea Grosaru a arătat că nu a solicitat plata indemnizației de deputat pentru perioada 2000 – 2004, considerând că „nu mai era cazul să fac așa ceva”.
Pe de altă parte, trebuie spus că invocând lipsa de claritate a legii electorale și cea a unor garanții suficiente în ceea ce privește posibilitatea de a face un recurs imparțial, Curtea a hotărât, în unanimitate, că, în cazul lui Grosaru, s-a încălcat articolul 3 din Protocolul nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.
„Din cauza lipsei controlului judiciar privind aplicarea normelor electorale, Curtea a concluzionat, de asemenea, în unanimitate, asupra încălcării articolului 13 al Convenției (privind dreptul la un recurs efectiv – n.r.) coroborat cu articolul 3 din Protocolul nr 1. Curtea a acordat reclamantului 5.000 de euro pentru daune morale”, se arată în decizia CEDO.
CEDO a luat act de lipsa de claritate a Legii electorale
CEDO mai precizează că legea din 2004 privind alegerile pentru Camera Deputaților și Senat prevede că mandatul de deputat al minorităților naționale se atribuie circumscripției electorale în care lista cu candidați depusă a obținut cele mai multe voturi, iar între 2004 și 2008, Mircea Grosaru a fost ales deputat în numele minorității italiene din România.
Curtea a reiterat faptul că statele au o mare putere de apreciere pentru a stabili regulile electorale, dar a arătat că deciziile luate în conformitate cu aceste norme trebuie să fie încadrate de garanții suficiente de prevenire a arbitrariului.
„La acest punct, Curtea ia act de lipsa de claritate a Legii electorale din 1992 privind modalitățile de alocare a mandatului parlamentar care revenea unei organizații care reprezintă o minoritate națională. Această lege prevedea de fapt atribuirea scaunului unui candidat cu cele mai multe voturi, dar nu preciza dacă trebuia să aibă cel mai mare număr de voturi la nivel național sau la o circumscripție. Această lipsă de claritate a regulilor electorale impune autorităților române să fie prudente în interpretarea lor, având în vedere impactul direct pe care îl au asupra rezultatelor alegerilor”, se arată în decizia Curții.
Potrivit CEDO, Biroul Central Electoral nu și-a fundamentat suficient decizia în această privință, subliniind că acesta nu a indicat dacă decizia lui a corespuns unei practici deja stabilite și nici nu a explicat de ce a ales să atribuie mandatul de parlamentar unui candidat care avea cea mai mare reprezentare teritorială și nu națională.