Deputatul PNL de Suceava Bogdan Gheorghiu îi îndeamnă pe suceveni să redescopere Mănăstirea Probota. Bogdan Gheorghiu a amintit că Biserica „Sf. Nicolae” de la Mănăstirea Probota este unul dintre monumentele UNESCO din județul Suceava, fiind unul dintre cele mai frumoase lăcașe de cult din județ. Bogdan Gheorghiu a spus că la Probota frescele au fost restaurate între anii 1996-2001, printr-un proiect internațional finanțat de Fondul Japonez pentru Patrimoniul Mondial, aceeași organizație care a sponsorizat și cercetarea sau restaurarea unor monumente, precum cele de la Angkor (Cambodgia), Mojenjo-Daro (Pakistan) sau Insula Paștelui.
Deputatul PNL de Suceava a mai spus că la Mănăstirea Probota a demarat, în luna octombrie 2017, proiectul „Restaurarea Patrimoniului Cultural la Mănăstirea Probota”, finanțat prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020, lucrările de restaurare urmând a se desfășura pe parcursul a trei ani. „În această perioadă a sărbătorilor pascale vă invit pe toți să redescoperim frumusețea deosebită a Mănăstirii Probota”, a spus Bogdan Gheorghiu.
El a făcut un scurt istoric al acestui lăcaș de cult, amintind că într-un document din 16 aprilie 1527, la scurtă vreme după urcarea pe tron, Petru Rareș declara că „am zidit mănăstirea Pobrata și am înfrumusețat-o și am isprăvit-o și am miluit-o cu sate și cu metoace”. Mănăstirea de la Probota este considerată unul dintre cele mai vechi așezăminte monahale din Moldova, denumirea veche de Pobrata fiind un termen slavon care însemna „Frăție”. Actuala biserică a fost ridicată de Petru Rareș pentru a-i servi ca loc de odihnă veșnică. Vasile Lupu a reclădit în secolul următor zidurile mănăstirii și a construit o nouă casă domnească. Ruinele acesteia și ale altor clădiri medievale au fost descoperite și conservate în curtea mănăstirii.
Tot la Probota s-a călugărit în 1648 Dimitrie Barilă, care avea să devină una dintre cele mai importante figuri ale ortodoxiei și culturii românești, sub numele de Dosoftei, mitropolit al Moldovei între 1671 și 1686, fiind canonizat în anul 2005. Mănăstirea Probota a îndeplinit rolul de necropolă domnească a Moldovei între 1522 și 1677, aici aflându-se mormintele domnitorilor Petru Rareș și Ștefan Rareș, al Doamnei Elena Rareș și ai altor membri ai familiei domnitoare a Moldovei.