Comisia pentru politică economică a Camerei Deputaților va analiza necesitatea modificării Legii Concurenței, în vederea unui control mai strict al activităților marilor retaileri, a declarat, marți, Gabriel Sandu, membru al Comisiei și deputat PDL.
Marii retaileri aduc prejudicii echilibrului din piață dintre comercianți și producători, a afirmat Sandu la audierile din cadrul anchetei privind acuzațiile de concurență neloială și practică monopolistă practicate de supermarketuri.
La audierile de marți au fost invitați doar reprezentanți ai retailerilor. Comisia pentru politică economică a început săptămâna trecută audierile, cu reprezentanții patronatelor din industria alimentară și industria ușoară.
Deputatul a apreciat că situația – care face ca în România prețurile bunurilor de larg consum să fie mai mari decât în alte țări europene – se poate rezolva fie prin concurența dintre marii jucători de retail, fi prin amendamente aduse legislației actuale.
Membrii comisiei pentru politici economice se vor întâlni, dupã reluarea activității legislative, cu reprezentanții Autorității pentru Protecția Consumatorilor și ai Consiliului Concurenței, pentru a analiza necesitatea modificării legislației, după care va urma o întâlnire la care să participe atât retaileri cât și producãtori.
Totodată, Comisia de finanțe trebuie să analizeze dacă taxele percepute de retaileri sunt în conformitate cu legilația românească, a spus deputatul PDL.
Președintele comisiei de politică economică, deputatul PSD Mihai Tudose, a amintit că atât producătorii cât și retailerii au fost de acord cu elaborarea unui cod de bune practici, care ar duce la stingerea conflictului, dar că ar fi oportună transformarea acestuia în act legislativ.
Retailerii au explicat că taxele pentru care au fost acuzați reprezintă plata unor servicii oferite furnizorilor și că acestea sunt normale într-o piață concurențială.
„Ar trebui analizată justificarea economică a tarifelor pentru servicii, dacă ele sunt benefice furnizorilor. Orice magazin reprezintă un nou punct de desfacere pentru furnizorul respectiv. De ce ar pune pe tavă retailerul spațiul de vânzare producătorului, pentru ca aceștia să-și expună marfa?”, s-a întrebat Adrian Manolache, avocat care reprezintă compania Rewe România.
Reprezentantul Rewe a susținut că legislația românească în domeniul concurenței este armonizată cu cea a Uniunii Europene și nu vede niciun motiv de a veni cu noi reglementări, mai severe.
Potrivit acestuia, disputa dintre retaileri și producãtori a fost generalizată pe nedrept, doar pentru că anumiți furnizori au fost nemulțumiți de relația lor cu anumiți retaileri. „Generalizarea practicilor neoneste și transformarea acestora în practici generale este injustă. (…) Și noi puteam ieși în presă și arunca acest stigmat pe seama producătorilor”, a spus Manolache.
Președintele comisiei de politică economică a spus că și producătorii recunosc că anumite taxe le sunt utile, dar nu văd necesitatea unor taxe precum cea de deschidere de magazin, reamenajare a unității sau de publicitate.
Parlamentarii au solicitat reprezentanților supermarketurilor și hipermarketurilor să precizeze cât la sută din investiția într-un nou magazin este recuperată de taxele percepute furnizorilor, însă aceștia au refuzat să răspundă, precizând că datele sunt confidențiale și că o astfel de informație le-ar putea afecta negativ activitatea.
Potrivit comisiei, rețelele de hipermarketuri și supermarketuri practică douã tipuri de taxe, inițiale și anuale, iar prețurile mai mari decât în alte țări europene nu se pot justifica decât prin faptul cã taxele percepute de rețelele de magazine sunt mai mari în România. „Taxele sunt peste tot în lume. Cuantumul lor a provocat ieșirea producătorilor din România. De la 5-6% în Europa, taxele au ajuns la 56% (din preț, n.r.) în România”, a spus Tudose. Un reprezentant al Auchan a replicat că retailerii asigură, în schimbul banilor, o amplasare mai bună a produselor, volume și spații de vânzare. Potrivit acestuia, taxele în cazul rețelei de hipermarketuri Auchan reprezintă un procent de numai o cifră, iar furnizorii care negociază cu retailerii „nu sunt imbecili” și calculează prețul în funcție de taxele care îi sunt cerute.
Tudose a reclamat modul de exprimare a reprezentantului Auchan și a arătat că un astfel de comportament a fost reclamat și de producători, care susțin că au fost amenințați că dacă nu sunt mulțumiți vor fi înlocuiți cu fuzrnizori de produse importate.
Ancheta parlamentarilor a fost începută după ce patronatele și sindicatele din industria alimentară au acuzat marile lanțuri de retail de abuz de putere, solicitând autorităților să analizeze poziția dominantă de care magazinele ar profita pentru a forța negocierile cu furnizorii.
Totodată, producătorii au cerut și crearea unui Cod de Bune Practici, pentru reglementarea relația retaileri-furnizori, protejarea firmelor de eventuale practici incorecte și creșterea transparenței privind modul de formare a prețului.
Principalele acuzații pe care patronatele și sindicatele din industria alimentară le aduc retailerilor sunt impunerea unor taxe ascunse, care duc la creșterea artificală a prețurilor, negocierea unor clauze dezavantajoase pentru furnizori și extinderea agresivă, inclusiv în centrele orașelor.
Concomitent cu ancheta Comisiei pentru politică economică, Consiliul Concurenței derulează, de la jumătatea lui martie, o investigație „utilă” (etapa premergătoare invetigației „clasice”, care furnizează justificarea pentru începerea acesteia din urmă), deși inițial arătase că doar va continua să analizeze piața de retail.
Totodată, Guvernul a aprobat la sfârșitul lunii martie înființarea unui grup de lucru, format din reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, Ministerului Economiei și Finanțelor și ai Ministerului pentru IMM, care să elaboreze un Cod de Bune Practici în domeniu. Lucrările la Cod sunt deocamdată în fază incipientă, grupul de lucru urmând să audieze reprezentanții ceor două părți.
Problema puterii marilor lanțuri de magazine se află în dezbatere și la nivelul Uniunii Europene. Parlamentul European a adoptat la sfârșitul lunii ianuarie o declarație scrisă prin care solicită Direcției Generale pentru Concurență să efectueze o anchetă privind efectele pe care concentrarea sectorului european de supermarketuri le are asupra micilor producători, a furnizorilor, lucrătorilor și consumatorilor și, în special, să evalueze abuzurile legate de puterea de cumpărare care ar putea fi generate de o astfel de concentrare.
