Comisia juridică a decis, marți, să-i scrie din nou procurorul general Codruța Kovesi pentru ultimele două dosare primite vizându-l pe Adrian Năstase, prin care solicită noi precizări cu privire la probele administrate. „Am solicitat noi precizări procurorului general pentru a putea prezenta un raport către plen să facă predarea cu privire la cele două dosare în cazul lui Adrian Năstase. Am solicitat precizări pentru că răspunsurile au fost considerate evazive și nu au răspuns la toate întrebările pentru completa informare a colegilor. Ne-am menținut poziția anterioară și am solicitat precizări suplimentare, pentru că răspunsurile au fost evazive și am considerat că trebuie să ni se răspundă punctual pentru că este inuman și anormal să cauți în 25 de dosare, cât este la una din cauze, niște probe care, din punctul nostru de vedere, sunt nule”, a susținut vicepreședintele Comisiei juridice, social-democratul Florin Iordache.
Membrii Comisiei au discutat, într-o scurtă ședință cu ușile închise, răspunsurile primite de la Codruța Kovesi, ca urmare a deciziei din 10 septembrie a Comisiei de a-i scrie procurorului general și de a-i cere precizări cu privire la probele administrate în cele două cauze care îl privesc pe fostul premier.
Iordache a precizat că decizia de a-i scrie din nou procurorului general pentru precizări suplimentare a fost luată prin vot majoritar „pentru”, trei voturi „împotrivă” și două abțineri.
Iordache a menționat că problema este „dacă probele sunt nule sau dacă țin cont de deciziile ICCJ”, menționând că procurorul general le-a răspuns la cele două dosare precizând că „probele care au fost înaintate, din punctul dumneaei de vedere sunt corecte și nu sunt lovite de nulitate”.
El a subliniat că, în urma votului și a opiniilor pe care le-au exprimat colegii săi, membrii Comisiei consideră că, având în vedere că există deja două decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție care precizează că acele probe sunt nule, „acele probe nu trebuiau înaintate Parlamentului”.
Întrebat dacă mai sunt și alte probe în cazul Năstase, deputatul PSD a precizat că nu știe.
„Nu știm. Noi am solicitat ca la probele care ne-au fost înaintate să ni se precizeze dacă acestea sunt probele și dacă în momentul în care au fost înaintate Parlamentului s-a ținut cont de hotărârile date de ICCJ”, a conchis Iordache.
La rândul său, deputatul PDL Daniel Buda a declarat că deputații democrat-liberali din Comisie au votat împotrivă, ca și data trecută, pe motiv că ei consideră că „există elemente suficiente în conținutul dosarelor care să justifice începerea urmăririi penale față de Adrian Năstase”.
El a subliniat că procurorul general a anunțat că nu poate trimite probe neadministrate Parlamentului.
„În scrisoarea care a fost trimisă Parlamentului de către procurorul general Codruța Kovesi reiese foarte clar că aceste acte urmează să fie calificate ca fiind acte premergătoare începerii urmăririi penale și că nu are posibilitatea să trimită probe care până acum nu au fost administrate, câtă vreme începerea urmăririi penale nu a fost acceptată de Parlament. PSD, PRM și PNL, prin absență, vor să aibă probe, or acestea nu mai pot fi administrate câtă vreme nu a început urmărirea penală ca urmare a avizului”, a spus Buda.
Întrebat cât timp va dura acest schimb de scrisori, deputatul PDL a menționat că acest lucru va dura atâta vreme cât „vor dori PSD, PNL și PRM, pentru că ei conduc Camera Deputaților”.
În 10 septembrie, membrii Comisiei juridice din Camera Deputaților au decis să retrimită cele două dosare privindu-l pe Adrian Năstase Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe motiv că probele existente în acestea sunt lovite de nulitate.
„Cu majoritate de voturi, membrii Comisiei juridice au constatat că probele care au fost înaintate în cele două dosare care-l vizează pe deputatul Adrian Năstase sunt lovite de nulitate. Mai mult, DNA, prin semnătura procurorului general, a încercat să inducă în eroare și Parlamentul și Comisia juridică, pentru că au existat două hotărâri ale ICCJ care au hotărât că toate probele care au fost efectuate sunt lovite de nulitate și, în aceste condiții, este încă un caz de a instrumenta politic, de a aduce la Parlament într-unul din cazuri 25 de dosare, în celălalt cinci, tocmai pentru a crea un eveniment mediatic, în condițiile în care în toate dosarele sunt lovite de nulitate prin hotărârile ICCJ”, a declarat atunci vicepreședintele Comisiei juridice, Florin Iordache.
El a susținut că deputații nu pot decide începerea urmăririi penale a fostului premier Adrian Năstase pe baza probelor administrate în cele două dosare.
În 15 aprilie, un complet de nouă judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a decis restituirea la Direcția Națională Anticorupție a unui dosar în care este inculpat Adrian Năstase, respingând astfel cererea anchetatorilor de a continua procesul fostului premier PSD.
De fapt, hotărârea completului de nouă judecători a întărit decizia unui complet de trei magistrați, care în 30 octombrie 2007 a admis cererea avocaților lui Adrian Năstase și a lui Ioan Melinescu de retrimitere a dosarului „Mătușa Tamara” la Direcția Națională Anticorupție pentru refacerea urmăririi penale.
În motivarea deciziei de restituire la procurori a dosarului „Mătușa Tamara”, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au ținut cont de decizia Curții Constituționale 665/2007 privind răspunderea ministerială și de prevederile articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului referitoare la dreptul la un proces echitabil.
„Curtea reține că rezoluția din 24 mai 2006 prin care s-a dispus în cauză începerea urmăririi penale, fiind conformă unor dispoziții legale cu privire la care s-a constatat că sunt contrare legii fundamentale, nu poate fi menținută”, se arată în motivarea jduecătorilor instanței supreme.
Judecătorii nu au acceptat punctul de vedere exprimat de procuror în sensul că decizia 665/2007 a Curții Constituționale produce efecte numai pentru viitor, putând fi aplicată numai în cursul urmăririi penale, nu și în cele aflate în curs de judecată.
Magistrații au explicat că semnificația dispozițiilor legale potrivit cărora deciziile Curții sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor este că aceste decizii nu produc efecte în cauzele în care au fost pronunțate hotărâri judecătorești definitive și irevocabile care au intrat în puterea lucrului judecat.
Problema aplicabilității deciziilor Curții Constituționale a fost tranșată explicit de Înalta Curte de Casație și Justiție în noiembrie 2007, în motivarea restiturii la Direcția Națională Anticorupție a dosarului Zambaccian, în care este inculpat fostul prenier Adrian Năstase.
Judecătorii au decis atunci că hotărârile Curții Constituționale se aplică „direct și nemijlocit” în dosarul în care a fost invocată problema de drept care a dus la sesizarea Curții, iar prin publicarea deciziilor în Monitorul Oficial, ele devin general obligatorii pentru viitor. Magistrații au explicat faptul că invocarea unei excepții de către o parte a procesului are ca scop, în primul rând, soluționarea respectivei cauze în acord cu legea și, prin invocarea excepției de neconstituționalitate, în acord cu Constituția.
Pe de altă parte, în motivarea din dosarul „Mătușa Tamara”, judecătorii au statuat că nu pot menține nici celelalte acte îndeplinite și nici măsurile luate ulterior, fiind impusă restituirea cauzei la procuror, pentru refacerea urmăririi penale cu respectarea normelor de procedură cuprinse în Legea 115/1999 republicată.
„Este de precizat că nu se poate reține incidența în cauză a dispozițiilor articolului 197, alineatul 2, din Codul de procedură penală, deoarece nu există niciunul dintre cazurile de nulitate absolută prevăzute expres și limitativ de dispoziția legală mențională. Întrucât între faptele pentru care sunt trimiși în judecată cei doi inculpați există conexitate în sensul articolul 34, litera d, din Codul de procedură penală, se va restitui la procuror întreaga cauză”, explică judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție.
