Deputata AUR de Suceava Veronica Grosu a atras atenția că primele două pachete de reformă propuse de Guvernul condus de Ilie Bolojan lovesc din plin în economia României, consumul la nivel național în luna septembrie 2025 scăzând cu 2% față de aceeași lună din 2024, generând astfel noi probleme companiilor. Într-o interpelare transmisă premierului Ilie Bolojan, Veronica Grosu a arătat că săptămâna trecută, Petrom a anunțat că disponibilizează 1.000 de oameni.
„Nu trebuie să fii doctor în economie să constați că această creștere a taxelor duce la scăderea consumului și va băga economia în recesiune. Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, a anunțat că nu va crește nici o taxă în Germania și că ajută populația și IMM-urile să treacă peste criza economică. Guvernul Bolojan a făcut exact ce nu trebuia să facă, creșterea TVA-ului și a celorlalte impozite, concomitent cu înghețarea salariilor și pensiilor”, a spus Grosu. Ea a mai precizat că și Banca Naţională a României a revizuit în sus prognoza de inflaţie, de la 4,6% la 8,8% pentru anul 2025, iar la sfârșitul anului, probabil va depăşi 9%.
„Politica fiscală reduce cererea masiv, mai ales cererea de consum, după cum a explicat guvernatorul BNR. Nu există creșteri generalizate ale prețurilor și inflație mare fără fenomenul creșterii masei monetare. Inflația este rezultanta politicilor guvernanților incapabili, în special traiul pe datorie. Iar guvernanții de azi au grijă să paseze copiilor noștri datorii tot mai mari”, a adăugat deputata AUR de Suceava.
Ea consideră că un guvern responsabil ar gestiona economia în așa fel încât rata prețurilor bunurilor și serviciilor rămâne scăzută, stabilă și previzibilă.
„Costul vieții consumatorilor depinde de prețurile nenumăratelor bunuri și servicii pe care le cumpără în mod obișnuit, precum și de ponderea acestor articole în bugetul familiei. Autoritățile trebuie să identifice un „coș” de bunuri și servicii achiziționate în mod obișnuit de către consumatori și să propună soluții față de evoluția în timp a prețului total al acestor articole conform anexei 1 a OUG 217 din 2000. În cazul în care venitul nominal al familiilor crește mai încet decât cresc prețurile, situația economică a populației se înrăutățește, deoarece aceasta își permite să cumpere mai puține bunuri și servicii. Cu alte cuvinte, puterea de cumpărare sau venitul real al populației scade”, a declarat Veronica Grosu.
Ea a amintit că Parlamentul European a adoptat în data de 14 septembrie 2022o nouă legislație privind salariile minime adecvate în UE care impune calcularea unui ”coș de bunuri și servicii la prețuri reale” pentru salariul minim, dar în România a fost înghețată indexarea salariilor cu rata inflației.
„Pensionarii au și ei dreptul la un coș de bunuri și servicii la prețuri reale ca pensie minimă. Avocatul Poporului cere armonizarea salariului minim, dar se impune și armonizarea pensiei minime cu valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent prevăzut în anexa 1 a OUG 217 din 2000, care este exact norma adoptată recent de Parlamentul European, respectiv calcularea unui coș de bunuri și servicii la prețuri reale pentru salariul minim. Această măsură trebuie extinsă și în cazul pensiei minime pentru a nu mai avea români care trăiesc sub pragul sărăciei”, a explicat deputata AUR.
În final, Veronica Grosu l-a întrebat pe premierul Ilie Bolojan când va calcula un coș de bunuri și servicii ca fiind pragul sărăciei și va corela salariul și pensia minimă cu acest prag.