Depresia, una dintre tulburările afective cel mai des întâlnite la suceveni

Aproximativ 10% din cazuistica medicilor de familie din județ o reprezintă pacienții cu depresie, această afecțiune devenind una dintre cel mai des întâlnite tulburări afective. Datele înregistrate la nivelul cabinetelor medicilor de familie suceveni arată că frecvența depresiei este mai mare la femei decât la bărbați (2/1) și crește odată cu vârsta, în special după 50 de ani. „Minimalizată multă vreme, considerată ca ceva minor, depresia s-a dovedit a fi o suferință reală, cu manifestări caracteristice și tratamente specifice”, arată dr. Irina Badrajan, secretarul Asociației Județene a Medicilor de Familie, subliniind că prognozele științifice bazate pe experiența ultimelor decenii anunță o realitate stupefiantă: a doua boală ca răspândire după bolile cardiovasculare va fi depresia.
Factorii care declanșează depresia
Potrivit medicului, depresia, ca termen, derivă din latinescul depressio, care înseamnă coborâre, afundare, și constituie un fenomen psihopatologic caracterizat prin pierderea sau scăderea interesului și dispoziție depresivă (tristețe, deznădejde, lipsa speranței, descurajare).
Cauzele depresiei sunt diverse și numeroase, ele fiind, în mare, legate de inadaptarea la mediu (societate, familie, loc de muncă). Impactul avut de acestea asupra individului depind de fondul personalității acestuia, de intensitatea și durata agresiunii, de calitatea vieții personale.
„Substratul biochimic al depresiei s-a dovedit a fi, după ultimele cercetări, o proteină numită p11, care ar fi responsabilă de reglarea naturală a nivelului de serotonină. Serotonina este un neurotransmițător, adică o substanță care transmite influxul nervos între neuroni la nivelul creierului și ale cărei dereglări se pare că intervin în expresia clinică a depresiei. Ipoteza că depresia sau predispoziția la depresie este determinată genetic a fost infirmată recent. S-a descoperit că, de fapt, stresul repetat duce la apariția unei molecule ’silencer’, care împiedică sinteza proteinei p11. Astfel, stresul cronic declanșează schimbări în cadrul creierului, schimbări care sunt de durată și care devin o adevărată cicatrice moleculară ce nu poate fi vindecată ușor. Din acest motiv, antidepresivele, care influențează numai nivelul serotoninei și nu au activitate pe molecula ’silencer’, nu au efect de durată, întreruperea lor ducând la revenirea simptomelor depresiei”, explică dr. Irina Badrajan.
Cum recunoaștem persoanele depresive
Secretarul Asociației Județene a Medicilor de Familie arată că simptomele caracteristice depresiei sunt pierderea sau scăderea accentuată a interesului, a plăcerii de a munci și trăi – tristețe, emoție negativă, autoacuzare, culpabilitate, deznădejde, lipsa speranței, temere, neliniște, descurajare, gol în suflet – la care se adaugă oboseală, lipsa de energie, mai ales matinală, insomnie, pierderea încrederii în sine, lipsa poftei de mâncare, scădere marcată în greutate, instabilitate și slabă concentrare, tulburări de sexualitate, idei de sinucidere, refugiere în boală, idei fixe.
Depresivul are și un aspect caracteristic: privirea și mimica feței trădează tristețea, mișcările sunt lente, vorbirea înceată, tablou care este completat cu lentoare psihică, reacții fizice lente și indiferență vizavi de diverse situații. În plus, depresivul are multiple acuze, este un perpetuu suferind, o persoană incapabilă să găsească o soluție chiar și la problemele cele mai simple.
În ce constă tratamentul depresiei
Conform medicului, tratamentul depresiei constă în administrarea de antidepresive și măsuri de supraveghere și consiliere. Acest tratament necesită foarte multă disponibilitate afectivă față de bolnav din cauza faptului că, adesea, pacientul este puțin dispus să recunoască natura psihică a suferinței sale. El nu manifestă nici dorința de a fi vindecat, ba chiar devine rezistent, refuzând cooperarea.
„La ora actuală există o paletă extrem de variată de medicamente antidepresive cu bune rezultate practice, în măsura în care sunt folosite cu profesionalism. Totuși, terapia depresiei comportă și alte metode cum ar fi râsul, ca parte a gândirii pozitive, care stimulează creierul și îl protejează de stres. Foarte important este și tratamentul psihologic, prin care bolnavul ajunge să-și înțeleagă suferința, să depășească momentele critice și să recapete încrederea în sine, dar și somnul, ca mecanism de apărare. Restabilirea somnului, mai ales prin mijloace naturale, reprezintă chiar o urgență în tratamentul depresiei”, completează dr. Irina Badrajan, cu precizarea că rezolvarea formelor ușoare și medii ale depresiei ține de competența medicului de familie, în timp ce rezolvarea formelor severe este de competența specialistului psihiatru, care ar trebui să colaboreze strâns cu medicul de familie.
90% dintre sinucideri au ca motiv tulburările psihice
Un raport al Parlamentului European privind sănătatea mentală în UE arată că până în 2020 depresia va deveni cea mai obișnuită boală în lumea civilizată. Documentul atrage atenția că, în contextul crizei economice, în care numărul șomerilor este în creștere, acele categorii vulnerabile și marginalizate, cum sunt șomerii și emigranții, dar și persoanele cu handicap sau oamenii care au suferit abuzuri sunt predispuși într-o măsură mai mare la depresie.
Raportul subliniază că depresia este una din cele mai întâlnite tulburări, care afectează una din șase femei.
Statisticile prezentate în document arată că în fiecare an, în Uniunea Europeană, se sinucid 59.000 de persoane, iar 90% dintre sinucideri au ca motiv tulburările psihice.