Deplasarea obiectelor prin puterea gândului nu mai este o tehnică exclusiv științifico-fantastică



Deja folosite pentru a ajuta persoanele paralizate, tehnicile care permit transformarea gândurilor în acțiuni, prin captarea anumitor unde cerebrale, și-au făcut intrarea în universul cotidian, odată cu lansarea unor jocuri și a unor dispozitive controlate prin puterea minții, informează AFP.
Deplasarea unei mingi în cadrul un joc real, precum Mindflex creat de compania Mattel, sau decolarea unei nave spațiale virtuale pilotate doar cu ajutorul puterii minții, precum în filmul „Războiul stelelor”, considerate adevărate performanțe care țineau de magie sau de domeniul științifico-fantastic, au devenit realități în universul cotidian al societății secolului al XXI-lea.
În timpul Jocurilor Olimpice de la Vancouver, societatea canadiană Interaxon a propus publicului să controleze de la distanță, „prin puterea gândului”, sistemul de iluminare al cascadei Niagara, al turnului din Toronto sau al Parlamentului din Ottawa, cu ajutorul internetului și al imaginilor video.
La Praga, muzicienii din Multimodal Brain Orchestra, purtând căști prevăzute cu electrozi, au interpretat diverse compoziții muzicale, fără a-și folosi mâinile, în aprilie 2009, în închiderea conferinței europene „Science beyond Fiction”.
Pornirea unui televizor, manipularea unui robot, a unei proteze sau a unui scaun cu rotile, scrierea unui text prin alegerea literelor de pe un ecran reprezintă tot atâtea aplicații devenite posibile grație interfețelor creier-computer, prin interpretarea unor semnale cerebrale, fără a se ajunge totuși la „citirea gândurilor”.
Experimentate mai întâi în cazul unor persoane cu handicapuri severe, aceste tehnici se orientează în prezent către un public mult mai larg, prin lansarea unor jocuri, precum Mindflex, comercializat recent de compania Mattel în Statele Unite.
Compania americano-australiană Emotiv le propune utilizatorilor, prin casca Epoc, echipată cu 14 senzori, o aplicație „afectivă”, care le permite acestora să își controleze răspunsurile emoționale cu ajutorul unei „hărți a activității mintale”, furnizată în timp real.
Compania le-a dat de înțeles producătorilor de jocuri video că există posibilitatea „de a adăuga o dimensiune suplimentară” în ceea ce privește interacțiunile cu personajele, „ca un răspuns la sentimentele utilizatorului”.
„Măsurarea stării emoționale a unei persoane, astăzi, pornind de la o electroencefalogramă, este un procedeu extrem de complicat”, a declarat Olivier Betrand, directorul departamentului de cercetare de la Institut National de la Santé et de la Recherche Médicale (INSERM).
Însă un plasture sau un electrod plasat pe fruntea unei persoane captează activitatea mușchilor feței, mișcarea ochilor, a sprâncenelor, „pentru a recupera o emoție”, a explicat Anatole Lecuyer, specialist în cadrul Institut National de Recherche en Informatique et Automatique (INRIA), care a participat la conceperea programului informatic Openvibe.
Capabil să analizeze undele cerebrale în timp real, acest program deschide calea pentru punerea la punct și a altor aplicații în beneficiul persoanelor cu handicap. În prezent, o serie de jocuri video sunt concepute în colaborare cu firma Ubisoft, care a realizat deja, în mai 2009, un program ce permite decolarea unei nave spațiale virtuale pilotate cu puterea minții.
Și aplicațiile terapeutice sunt prevăzute în viitorul apropiat. Purtând căști conectate la mulți electrozi, pacienții hiperactivi vor putea să învețe să își focalizeze atenția, iar persoanele suferind de dureri cronice vor putea să se simtă mai bine, reglându-și singuri activitatea cerebrală.
Folosirea acestor interfețe externe presupune acordul persoanelor vizate: „La nivelul actual al tehnologiei moderne, dacă persoana nu este motivată, atunci tehnica respectivă nu va funcționa”, a declarat Anatole Lecuyer. „Astăzi, pentru a putea descifra intențiile sau starea mintală a unei persoane, aceasta trebuie să coopereze”, a explicat Olivier Bertrand.
Însă, previn experții în domeniu, odată cu descoperirea tehnicii de implantare a electrozilor în creier, așa cum se practică pentru a trata maladia Parkinson, riscul de manipulare mintală nu este exclus.