Ghicitori (licențioase). 3. (După Gh. Pața, ”Folclor licențios din Țara Dornelor”). ”Când o bagi, o bagi vie, / Când o scoți, o scoți moartă / Și din vârf picură apă.” (Cânepa). ”Deasupra lână, / Dedesubt lână, / În mijloc o vână.” (Mănușa pe mână). ”Stai femeie, ne-om culca, / Și perii i-om încurca.” (Ochii închiși). ”Ziua hodinesc, / Noaptea mă muncesc / Urdea, / urdea, / Ița, / Spița, / Când Costică, / Când Marița.” (Patul).”Se suie moșul pe moașa, / Toată noaptea foașa-foașa.” (Perna). ”Tranca, tranca pe spinare, / Flioarca, flioarca-ntre-picioare.” (Melița). ”Scândurică, lemn ușor, / Vede curul tuturor.” (Pragul). ”Merge lelea pe cărare: / Patru mâini, patru picioare, / Patruzeci de unghișoare.” (Femeia însărcinată).
Ciobănești.Ciuperci de pădure gătite ca la stână. Fascinația felurilor de mâncare „ciobănești” este enormă și se leagă, mai întâi de toate, de bulz și de bunătăți asemănătoare. Din tezaurul acestei secțiuni de gastronomie populară tradițională nu pot lipsi, însă, nici ciupercile, fie ele ghebe, hribi, bureți sau mânătărci. Sus în munte, la stână, ciobanii știau cum să aleagă cele mai bune ciuperci și să le pună în valoare cu minimum de ingrediente aflate la îndemână, dar fără a face deloc economie în ceea ce privește savoarea. Ingrediente: -1 farfurie adâncă cu hribi sau alte ciuperci de pădure, -100 grame slănină afumată, -200 grame brânză de burduf. Mod de preparare: ciupercile curățate se spală în mai multe ape și se lasă puțin să se scurgă. În fiecare pălărie de ciupercă se pune puțină slănină afumată tăiată mărunt și puțină brânză. Se frig pe un jăratic mai puțin încins. Se servesc cu mămăligă, adăugându-se și brânza de burduf înainte. Se condimentează după gust – și posibilități – cu mărar, rozmarin și busuioc.” (Dan-Silviu Boerescu).
Notă(de plată). Ițic voia neapărat să îl întâlnească pe Papă. Îi tot scria el, dar Papa – ori Papii succesivi… (dacă o fi corect pluralul?)… nimic, nu îi acorda atenție. Și trec așa 30 de ani, până când, într-o zi, Papa face o vizită în Israel. La un moment dat, se întâlnește Papa cu prim-ministrul. Acesta zice: – Excelența Voastră, înainte de a pleca, aș avea o rugăminte! – Te ascult, spuse Papa. – Știți, avem aici în Israel pe unul, Ițic. De 30 de ani vă scrie în fiecare zi o scrisoare, în care vă roagă să-l primiți în audiență și de fiecare dată l-ați refuzat. În spiritul creștinătății, ecumenismului, n-ați vrea, dacă tot sunteți aici, să-l primiți, să vedeți ce vrea? E păcat… omul ăsta, de 30 de ani vrea să vă vorbească. Vă rog eu frumos, doar 5 minute! – Bine, bine, zice Papa, să vină la mine! Vine Ițic, sărută mâna Papei și-i zice: – Știți, eu de 30 de ani vreau să vă întâlnesc. Am o problemă și aș vrea să mă ajutați. – Spune, Ițic! – Știți, eu am un restaurant tradițional. Mare, frumos, mâncare bună, băutură bună, ieftin, toată lumea vine să mănânce la mine. – Bravo Ițic, ești un spirit întreprinzător! – Da, dar eu am restaurantul de la tatăl meu. – Foarte frumos, ai preluat afacerea, ai dezvoltat-o… – Da, dar tatăl meu îl avea de la tatăl lui. – Bine Ițic, înțeleg, a fost o afacere în familie, ați muncit din greu… – Da, dar tatăl tatălui meu îl avea de la tatăl lui. – Ițic, am înțeles, comerțul este o trăsătură a familiei tale. Foarte frumos! – Da, dar și tatăl tatălui tatălui meu îl avea de la tatăl lui… – Ițic, mă exasperezi! Nu înțeleg! Unde vrei să mă duci, pe vremea lui Hristos? – Exact! Vedeți, ați înțeles, prea sfințite! E vorba despre Cina Cea de Taină… A rămas neplătită!
Citrice.Aurii, suculente și parfumate, citricele au fost de secole deliciul bucătarilor, parfumerilor și farmaciilor. Un britanic pasionat de horticultură scrie istoria uluitoare a acestor fructe mitice. Cunoaștem astăzi ”Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister” de Goethe doar pentru această propoziție, extrasă dintr-o baladă cântată de Mignon, fiica unui muzician ambulant: „Cunoști țara în care înfloresc lămâii?” Așa începe cântecul său misterios, o evocare a unei țări de vis, formată din cer albastru, statui de marmură și cascade tunătoare, dar a cărei frumusețe ascunde o amenințare surdă. Când Wilhelm o întreabă din ce țară provine versurile, Mignon îi răspunde: „Italia! Dacă te duci în Italia, ia-mă cu tine: aici mi-e frig”. Cântecul imaginat de Goethe exprimă în cel mai înalt grad imaginea romantică a acestei „țari a țărilor” pe care Browning a exaltat-o. Citricele, așa cum a înțeles perfect Helena Attlee, sunt metafora supremă a obiectului dorinței și visării care este Italia pentru noi, muritorii, tremurând pe partea rece a Alpilor. Pe vremea lui Goethe, oamenii din nordul Europei care își permiteau și-au construit oranjerii elegante, refugii confortabile unde copacii prețioși își petreceau iarna, dăruind oamenilor magicele lor fructe.
Potroace.Ciorba de potroace – cum o făceau bătrânii. Faimoasa ciorbă de potroace, nelipsită spre ziua de la finalul petrecerilor de altădată, nu e deloc greu de făcut! Potroace ca pe vremuri: pui borșul să fiarbă cu ceapa și pătrunjel, apoi pui potroacele în el, tăiate mărunt; fierte bine, servești. Poți bate un gălbenuș de ou în smântână și să-l torni în zeamă în momentul de a da supa la masă. Unii fierb potroacele în apa în care s-a pus zarzavat. După ce a scăzut apa, care nu a fost prea multă de la început decât atâta cât a trebuit să acopere bucățile, se adaugă zeama de varză fiartă cu aceasta. La potroacele de gâscă să nu fie zeamă mai mult de jumătate litru când este fiartă. Variantă: acritura servită spre ziuă, pentru a trezi din mahmureală petrecăreții, se poate face și numai cu borș, iar la servire i se pot adăuga câteva linguri bune de smântână bătută cu gălbenuș de ou. Notă lămuritoare. (Ciorbă de) potroace. „Ciorbă din măruntaie de pasăre, acrită cu borș sau cu zeamă de varză; măruntaie de pasăre cu care se prepară această ciorbă. ♦ (Adverbial și adjectival) Foarte acru. 2. Mâncare foarte sărată. ♦ (Adjectival și adverbial) Foarte sărat.”
Alcool.În 1995, astronomii au descoperit în constelația Aquila, la 10.000 de ani-lumină distanță de planeta noastră, un nor de alcool pur, cu diametrul de 1.000 de ori mai mare decât diametrul Sistemului Solar. Întrebare de la un ascultător din Vaslui: și noi, cum și când naiba îl vom putea accesa!?
Vaccin. Doi șoareci în laborator: – Te vaccinezi, întreabă primul. – Ești nebun? Tu nu vezi că n-au terminat încă testele pe oameni!?
Siguranță.Soț și soție la restaurant. Ea: – De ce nu te rogi înainte, așa cum faci acasă? El: – Bucătarul de aici știe cum să gătească.
Revelion. – Și cât zici că ai cheltuit de Revelion? – 4GB, o apă plată și o cafea!