Delicatese (nu doar culinare) (7). Twin Peaks

Twin Peaks(Ultimele șapte zile ale Laurei Palmer – titlul original este: ”Twin Peaks: Fire Walk with Me”) este un film american și francez din 1992, psihologic și de groază. Este regizat de David Lynch, pe baza serialului TV Twin Peaks (1990–1991) creat tot de Lynch. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Sheryl Lee, Moira Kelly și David Bowie. Filmul începe cu descoperirea cadavrului Teresei Banks și cu ancheta legată de acest caz. Agentul Cooper are o premoniție, conform căreia un alt omor va avea loc în acea pădure bântuită. La un an după aceste evenimente, sunt prezentate ultimele șapte zile din viața Laurei Palmer. Cartea care a stat la baza scenariului a fost tradusă și în românește, cu titlul ”Jurnalul Laurei Palmer”. Din ea, am extras o uimitoare, tulburătoare poezie, intitulată ”Să ascultați pădurea”: ”Copacii au suflete, cred/Suflete care cresc și se schimbă/Fiecare frunză, fără zgomot/Povestește lucruri nevăzute, nepricepute de nimeni/ Dar oamenii nu ascultă/Nu-și pierd vremea gândindu-se că, poate,/Copacii văd mai bine ce se întâmplă/Și felul în care ei foșnesc/E un semn că, poate, ei ar vrea să ne vorbească.//Poate au încercat să șoptească ceva/Unei fetițe rătăcită printre arbori/ Dar nimeni nu crede,/ Ori, mai degrabă, nimănui nu-i pasă…/Dar el, copacul, știe/ Că s-a întâmplat ceva foarte rău!/Ar vrea să ne vorbească despre tristețea lui/El, arborele care a văzut atâtea nopți, atâtea morți. /Cred că oamenii/Ar trebui să intre mai adânc în Pădure./Și să asculte cu atenție/Glasul frunzelor/ Și să vadă că frunzele/Au formă de lacrimi.” (”Jurnalul Laurei Palmer”).
Iubire. Sună un evreu la linia erotică. Îi răspunde o voce suavă: – Iubitule, ce bine-mi pare că m-ai sunat. Fac orice pentru tine. – Chiar orice, orice? – Bineînțeles, de aia mă aflu aici. – Bine, atunci notează numărul meu și sună-mă tu.
Hetero. „Dacă Dumnezeu ar fi vrut să fim homosexuali, i-ar fi creat pe Adam și pe Walter.” (L. Bryant).
Alzeimer. Ați auzit de țiganul cu Alzheimer? Și-a jefuit propria locuință. Hrean. Consumați, zi de zi, 2  linguri de hrean proaspăt dat pe răzătoarea fină. Pentru a i se mai tăia din iuțeală, se poate combina cu morcov și țelină crude sau sfeclă roșie coaptă, în salată, asezonate cu suc de lămâie și puțin ulei. De asemenea, hreanul poate fi adăugat la mâncăruri. Tinctură de hrean. Cine nu suportă hreanul crud poate lua tinctură de hrean, care se găsește la magazinele naturiste, plafaruri sau se poate prepara acasă. Se pune hrean ras într-un recipient de sticlă, până se umple pe jumătate, apoi se completează cu alcool alimentar până sus. Se lasă la macerat 10 – 12 zile, se filtrează și se toarnă în recipiente care se țin la rece și întuneric. Se ia câte o jumătate de linguriță de tinctură, de 3 ori pe zi, cu puțină apă.
Profit (zero). Un țigan vindea ceasuri la o tarabă. Vine un client și îl întreabă dacă poate încerca un ceas. Țiganul e de acord. Clientul își pune ceasul pe mână, se uită puțin la el și apoi o ia la sănătoasa Țiganul, uitându-se lung după el, zice: – Mânca-ți-aș! Ăsta mi l-a luat la preț de achiziție!
Scăricică.”Pe lângă zecile de motive de mândrie ale neamului românesc, avem dreptul, consacrat în timp, de a ne lăuda că suntem grătaragii. Dacă americanii au câteva tradiții/clișee(?) legate de hamburgerii sau hot-dogii nelipsiți din cadrul unei petreceri în aer liber, am reușit întotdeauna să asociem buna dispoziție și ieșirile din cotidian cu mesele copioase savurate alături de amici, cu un pic de (auto)ironie. Am supraviețuit în istorie slobozi la gură, făcând bancuri, dar suntem foarte serioși când e vorba de ceea ce băgăm în gură. Costițele (scăricica!) de porc nu sunt greu de gătit, însă sunt extrem de pretențioase când vine vorba despre ingredientele folosite. Și v-aș recomanda să alegeți mereu scăricică ne-macerată. Adică proaspătă, fără niciun condiment. Ai nevoie de: maximum un kilogram de scăricică de porc proaspătă. O vei porționa atent astfel încât fiecare os să conțină carne și pe o parte și pe cealaltă. Secretul constă în hidratarea cărnii. Mai întâi, lași condimentul să marineze costițele. E suficient să-l lași să acționeze o jumătate de oră, la loc răcoros. Dacă prepari bunătățile acasă îți recomandăm să pre-încălzești bine cuptorul și să pregătești un vas ceramic uns cu puțin ulei de floarea soarelui. Dacă le prepari la grătar, nu uita să ungi grătarul bine-bine înainte. Dacă ești acasă, toarnă niște bere în vasul în care așezi carnea și urmărește preparatul până când devine rumen, iar lichidul scade aproape complet. Dacă ești la grătar, stropește din când în când costițele cu bere. Ai grijă să nu le lași prea mult la foc pentru că se vor usca. Trebuie doar să hidratezi costițele și ele vor fi perfecte! O glazurare cu miere, cu sirop de arțar îndoit cu vin roșu sau cu ce mai aveți la îndemână ar aduce un spor de savoare…Variantele de garnitură ar fi nelimitate însă…cea mai bună alegere ar fi o porție de cartofi copți, aburinzi și ademenitori. Iar dacă vrei un truc din culise: lasă cartofii 3-5 minute într-un bol acoperit, imediat după ce îi gătești. Condimentele au timp să pătrundă încet cartoful, iar aromele lenevesc mai mult pe limba ta…
Jinars.” Strîgă muierea din prag:/- Nu te preface beteag,/Scoală-te șî tu odată,/C-ai beut pălinca toată!/Zîc cătă nevastă: – Ană,/S-o fi spart v’o damijeană/Când m-ai fugărit cu bâta,/Doară io nu beau atâta…/- Măi bărbate, vulpe moartă,/Damijeana nu îi spartă,/Ai beut-o cu vecinu’,/C-o rămas în ea furtunu’!” (Dorin Petru Lupaș , ”Vulpe moartă”)
Silicoane.– Cu ce noutăți se mândrește spitalul vostru? – Toate asistentele noastre au silicoane!
Diplomat.Este acela care-ți poate spune să te duci la dracu în așa fel încât să aștepți cu nerăbdare călătoria.