Delațiunea, o industrie înfloritoare

Câteva săptămâni petrecute departe de viața boemă și lipsită de griji ridicată pe bani din afaceri cu statul sau cu administrațiile publice locale au darul de a schimba mentalități.
Și nu mă refer aici la cei care pleacă în concediu pe Coasta de Azur sau în Alpii din Austria, ci la un alt tip de „călătorie”. Una în care se merge cu cătușe la mâini și despre care nimeni nu știe când se termină. O „excursie” în care nu prea îți alegi colegii de cameră și în care nisipul de la Mediterana se vede doar la televizor, acolo unde acesta există.
Valul de rețineri și arestări din ultimele luni a condus la necesitatea extinderii spațiilor destinate persoanelor private de libertate. E un semn că acțiunile DNA și DIICOT nu se vor opri.
Totuși, nu vreau să vorbesc aici despre ceea ce se vede deja cu ochiul liber la toate posturile de televiziune și prin toate ziarele tipărite sau online. De ceva vreme a apărut un nou fenomen care înflorește de la o zi la alta: delațiunea.
Oameni care până mai ieri erau puternici pe poziții și își permiteau să persifleze tot ce era în jur și-au dovedit micimea la scurt timp după ce au ajuns după gratii. Iar pentru a-și salva pielea au găsit calea cea mai simplă pentru ei: să-și toarne cu sârg colegii alături de care au furat. Probabil se merge pe principiul împreună la bine, împreună și la greu, ceea ce nu este rău, pentru că în felul acesta reușim să aflăm și noi cine și cum a furat în acești ani.
Numai că, acest proces are și partea lui perversă, în sensul că sediile din țară ale DNA-ului vor fi luate cu asalt de toți cei care cred că știu despre existența unor fapte penale. Cu siguranță vor fi și plângeri întemeiate, cu documente, nume și fapte, dar va fi și mult balast, povești nemuritoare puse pe hârtie din bârfa străzii.
Suntem într-o etapă extrem de agresivă a delațiunii, iar dacă nu se va interveni pentru a stopa plângerile cu tentă și nefondate riscăm să blocăm activitatea parchetelor și, în special, a DNA-ului, instituție la care românii încep să se uite ca la un soi de sfânt.
Sper să existe și o parte pozitivă, în sensul că oamenii care își propun să se căpătuiască rapid din bani furați să se gândească de câteva ori înainte de a-și băga mâna unde nu trebuie.