Deficitul bugetar sau suta de lei în plus la salariu

Vineri la ora 0.00 începe oficial campania electorală. Intrăm în linie dreaptă spre ziua alegerilor locale și se schimbă puțin regulile jocului. Afișajul electoral și orice formă de publicitate se face reglementat după norme prestabilite. Până astăzi însă, fiecare a făcut ce-a vrut, s-a afișat unde-a putut, în ce dimensiune și-a permis. Adevărata promovare a început de mult, iar când e vorba de interese comune, partidele se coalizează. Nu poți să te opui binelui poporului în an electoral. Ba mai mult, nu poți să nu ai inițiative în sensul ăsta. Nu întâmplător s-au îngrijit parlamentarii taman în an electoral de Legea dării în plată sau de majorarea salariilor bugetarilor. Totul se reduce, vorba unui fost demnitar, actual client al DNA, la interesul național. Numai că grija față de elector este doar o față a icebergului, atâta vreme cât consecințele acestor măsuri mărinimoase se răsfrâng asupra bugetului pe termen mediu și lung. Și numai ca să-ncurce ițele, Comisia Europeană a publicat săptămâna aceasta Prognoza de primăvară 2016. Răutăcioasă cum o știm, Comisia avertizează din nou România că cele două legi date acum, în contextul alegerilor locale și legislative, reprezintă riscuri asupra economiei, asupra încrederii investitorilor și a perspectivei de creditare. Sigur, pentru românii datornici aflați în imposibilitate de plată, Legea dării în plată este o cale de supraviețuire, dar nu băncile sunt acelea care la o adică vor avea de suferit. Pe ele statul nu le lasă niciodată la greu; nici măcar în ani neelectorali. Oamenii însă contează doar când au de dat un vot la schimb. Așa au apărut și inițiativele privind majorarea salariului în sectorul public încă de pe vremea guvernului Ponta. Oricine ar fi venit în loc la fel ar fi făcut, iar excepție nici tehnocrații n-au îndrăznit. Veșnic de vină pentru măsurile nepopulare din România, Comisia Europeană motivează cu cifre, cu valori ale principalilor indicatori macroeconomici: Inflația a ajuns la un minim istoric în martie 2016, de -2,4% față de aceeași perioadă a anului 2015, ca urmare a reducerii TVA standard de la 24% la 20%. Comisia prevede că inflația din România va rămâne pe minus până la jumătatea anului, după care va reveni la valori pozitive. În anul 2017 inflația va crește la 2,5%, în ciuda tăierii suplimentare a TVA standard cu încă 1 punct procentual din anul 2017. În aceste condiții, deficitul bugetar al țării ar urma să crească la 2,8% în acest an, adică peste ținta de 1,1% asumată de România. Deși deficitul prognozat se înscrie în ținta asumată de Guvern prin legea bugetului de stat, în 2017 acesta ar urma să crească peste limita de 3%, prevăzută de criteriile de la Maastricht, moment care declanșează procedura europeană de deficit excesiv. Calculele privind indicatorii economici ar putea părea sterile, dar nu sunt. Profesioniștii fac analiză, în timp ce politicienii iau măsuri sociale cu gândul la avantaje electorale. Dar procentele de deficit bugetar sunt necunoscute totale pentru electori, în timp ce suta de lei în plus la salariu o simt la portofel. Iar politicienii știu asta. Hai cu campania, hai cu alegerile, măcar să se termine mai repede!