Adoptarea monedei europene de către România în termenul stabilit de autorități devine discutabilă în cazul în care nu vor fi ajustate deficitele macroeconomice, a declarat, miercuri, șeful reprezentanței Comisiei Europene la București, Nicolae Idu.
„Se impune corecția mai multor indicatori economici – reducerea cheltuielilor publice și a deficitelor macroeconomice. Dacă nu se întâmplă acest lucru, posibilitatea aderării României la uniunea monetară devine discutabilă”, a afirmat Idu într-o conferință de presă.
El a arătat că executivul european a analizat posibilitatea reducerii deficitului bugetar sub pragul de 1% din PIB până în 2011 și a ajuns la concluzia că acest obiectiv nu poate fi îndeplinit.
Pe de altă parte, Idu a subliniat că termenul de adoptare a monedei europene stabilit de autorități este 2014, iar România ar avea timp să adopte măsurile necesare pentru corectarea dezechilibrelor.
„Este nevoie de politici economice pentru a ne putea atinge obiectivele macroeconomice, astfel încât să trecem la euro. Sugestia este ca politica fiscală să fie mai predictibilă să asigure venituri la buget și, astfel, deficitul să coboare sub 1%”, a adăugat șeful delegației CE.
Întrebat despre posibilitatea ca UE să aplice sancțiuni privind depășirea plafonului de deficit bugetar, de 3% din PIB, prevăzut în tratatul de la Maastricht, oficialul CE a afirmat că nu poate fi vorba de penalizări concrete, având în vedere că România nu este încă membru al zonei euro. El a subliniat însă necesitatea unui dialog susținut între instituțiile românești și cele europene.
Comisarul european pentru Afaceri Monetare, Joaquin Almunia, a declarat, miercuri, că executivul european va iniția o serie de măsuri în cazul României, conform condițiilor stabilite în Pactul de Stabilitate și Creștere, dacă autoritățile de la București nu vor acționa pentru controlul mai eficient al cheltuielilor și a deficitului bugetar.
„Suntem îngrijorați de cifrele furnizate de autoritățile române (…) Dacă priviți la evoluția bugetului general consolidat începând din 2007 cifrele au rămas foarte aproape de 3% din PIB”, a afirmat Almunia.
În privința modului în care Guvernul poate acționa în vederea reducerii deficitului sub pragul menționat, Idu a spus că una dintre metode ar fi reducerea cheltuielilor în sectorul public, aceasta nefiind, însă, singura posibilitate.
Potrivit proiectului de evaluare a programului fiscal pe termen lung al autorităților de la București, CE consideră că este improbabil ca România să echilibreze bugetul până în 2011 și cere reduceri mai ample ale deficitului în 2008 și în anii următori.
Pentru a adopta euro, România trebuie, printre alte condiții, să reducă inflația și să mențină deficitul bugetar sub 3% din Produsul Intern Brut (PIB).
În pofida unei creșteri economice de peste 6%, România a înregistrat anul trecut un deficit bugetar de 2,9% din PIB, iar situația nu se va modifica în 2008 și 2009, potrivit proiectului de evaluare.
Bugetul general consolidat a înregistrat la finele anului trecut, calculat după metodologia românească, un deficit de circa 2,4% din PIB.
Comisia Europeană anticipează că, în lipsa unei modificări de strategie din partea guvernului român, deficitul bugetar va ajunge în acest an la 3,2% și la 3,9% în 2009.
