Ponderea gravidelor cu deficit de iod este încă foarte mare, de aproape 65 la sută din totalul femeilor însărcinate, nou-născuții având un deficit mai mare decât al mamelor lor, de aceea Ministerul Sănătății va lansa o campanie națională de informare privind beneficiile consumului de sare iodată.
„Reducerea deficitului de iod este una dintre preocupările constante ale Ministerului Sănătății. Vom iniția, în acest sens, un proiect de modificare a legislației actuale pentru creșterea nivelului de iod în sare și vom lansa în curând o nouă campanie națională de informare a populației asupra beneficiilor consumului de sare iodată. Pentru eliminarea tulburărilor prin deficit de iod, vom colabora mai strâns cu reprezentanții industriei sării, ai celei de panificație și cu alți reprezentanți ai industriei alimentare”, a declarat Ervin Zoltan Szekely, secretar de stat pentru Relația cu Parlamentul în Ministerului Sănătății.
Potrivit lui Pierre Poupard, reprezentant UNICEF în România, este absolut necesară continuarea eforturilor de eliminare a tulburărilor prin deficit de iod la nivel național. Eliminarea deficitului de iod va înseamnă că în România se vor naște și vor crește sănătoși mai mulți copii, care să aibă rezultate mai bune la școală și care să devină adulți sănătoși.
Oamenii sănătoși au nevoie de iod, un component esențial al hormonilor tiroidieni. Cel mai devastator efect al lipsei de iod este cel asupra creierului uman, în perioada de creștere. În zonele cu deficit sever de iod, majoritatea indivizilor riscă un anumit grad de deficit mental. Severitatea sa poate varia de la o ușoară încetinire a proceselor psihice până la cretinism franc, o boală care include retard mental important, surdo-mutism, statură scundă și diferite alte defecte.
Cea de-a doua conferință națională „Sarea iodată: un lucru atât de mic, un beneficiu atât de mare” – organizat, luni, la București – a reunit reprezentanți ai Ministerului Sănătății, ai Comitetului Național de Eliminare a Tulburărilor prin Deficit de Iod, ai Reprezentanței UNICEF în România și ai direcțiilor județene de sănătate publică, specialiști endocrinologi și reprezentanți din industria sării și de panificație. Scopul acestei conferințe a fost informarea și schimbul de experiență privind impactul iodării sării pentru consum uman asupra sănătății populației. De asemenea, a fost discutat stadiul de implementare a Strategiei Naționale pentru eliminarea tulburărilor prin deficit de iod (TDI) și a fost prezentat Centrul Național pentru Eliminarea TDI.
În anii ’40 – ’60, în România deficitul de iod apărea în forme grave și concentrat în anumite zone (zonele endemice gușogene).
Cercetările desfășurate cu sprijinul UNICEF în perioada 1991–2002 au arătat că, în prezent, deficitul de iod apare în forme mai ușoare, dar că s-a extins la nivelul întregii țări.
De aceea, în aprilie 2002, Ministerul Sănătății a organizat, în colaborare cu Reprezentanța UNICEF în România, prima conferință națională privind eliminarea tulburărilor prin deficit de iod. Cu această ocazie, au fost făcute recomandări pentru informarea populației și crearea unui cadru instituțional și legislativ pentru eliminarea tulburărilor prin deficit de iod.
Legislația privind iodarea sării destinată consumului uman a fost adoptată în 2003 și modificată în 2004, an în care, prin hotărâre de Guvern, a fost adoptată și strategia națională în acest sens și a fost recunoscut Comitetul Național pentru eliminarea tulburărilor prin deficit de iod.
Cercetările desfășurate, în 2004, de către Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului, cu sprijinul Reprezentanței UNICEF în România, au arătat că nutriția cu iod a populației s-a îmbunătățit. Nivelul de iod la copiii școlari (cu vârste de șase-șapte ani) este aproape de normal, iar numărul gravidelor care prezintă deficit de iod este mai mic decât în anii anteriori.
