Variațiile climatice, precum cele provocate de El Nino și La Nina, au un anumit impact asupra declanșării de conflicte în regiunele afectate de aceste cicluri naturale, un fenomen care riscă să se agraveze din cauza poluării industriale, potrivit unui studiu publicat, joi, în revista Nature.
Țările tropicale, victime ale furtunilor provocate de fenomenul climatic El Nino, sunt de două ori mai expuse în fața riscului de a fi marcate de conflicte interne în comparație cu țările afectate de un alt fenomen, mai umed și mai puțin cald, denumit La Nina, afirmă autorii acestui studiu.
Foametea, dublată în Somalia de un război civil, care afectează Cornul Africii reprezintă un exemplu tipic pentru efectele avute de variațiile climei ale căror cauze sunt naturale, provocând secetă și tensiuni într-o societate deja fragilizată. Autorii studiului consideră că omenirea trebuie să tragă anumite învățăminte și în legătură cu riscurile încălzirii globale cauzate de poluarea industrială.
„Studiul arată indubitabil că și în lumea modernă variațiile climatice au un impact asupra tendinței oamenilor de a folosi violența”, a declarat Mark Cane, climatolog la Observatorul Lamont-Doherty, de la Universitatea Columbia din New York.
Cunoscut și sub denumirea ENSO (El Nino-Southern Oscillation), El Nino, care afectează emisfera sudică, este un ciclu ce apare la un interval de doi-șapte ani și care durează între nouă luni și doi ani. El Nino provoacă pierderi masive în agricultură, pescuit și exploatările forestiere.
Fenomenul debutează prin acumularea de mase de apă caldă în partea occidentală a Pacificului tropical, care traversează apoi întregul ocean. Această parte a ciclului, denumită El Nino, poate cauza modificări dramatice în domeniul precipitațiilor și al temperaturilor, declanșând caniculă, vânturi uscate și violente, în Africa, Asia de Sud și de Sud-Est și în Australia.
Atunci când acest ciclu se inversează, se numește La Nina, care provoacă o răcire a maselor de apă în partea orientală a Pacificului, favorizând apariția unor ploi masive în aceste regiuni.
Autorii studiului au examinat aceste fenomene climatice între 1950 și 2004 și au suprapus datele peste un grafic ce conținea informații despre conflictele civile interne care au făcut cel puțin 25 de morți pe an în fiecare țară, în aceeași perioadă.
175 de țări și 234 de conflicte, dintre care mai mult de jumătate au avut ca rezultat peste 1.000 de morți, au fost astfel trecute în revistă.
În timpul perioadelor de observare a fenomenului La Nina, probabilitatea de izbucnire a unui conflict era de 3%, aceasta urcând la 6% în timpul ciclurilor El Nino, potrivit autorilor studiului. Riscul de declanșare a unor conflicte în țările neafectate de cele două fenomene climatice era de sub 2%.
Potrivit autorilor studiului, El Nino a jucat un anumit rol în 21% din totalul războaielor civile din lume, un procent ce a urcat până la 30% în țările afectate în mod deosebit de acest fenomen climatic.
Solomon Hsiang, principalul autor al studiului, consideră că El Nino este un factor invizibil, deoarece acesta a provocat pierderi de recolte, a favorizat apariția epidemiilor după uragane devastatoare, a amplificat foametea, șomajul și inegalitățile, care, la rândul lor, au alimentat disensiuni și nemulțumiri.
Alți factori susceptibili de a influența riscul de declanșare a unui război civil sunt creșterea demografică, prosperitatea și capacitatea guvernelor de a administra evenimentele asociate cu El Nino.
Potrivit lui Solomon Hsiang, actuala criză din Somalia, care nu a fost inclusă în acest studiu, reprezintă „un exemplu perfect” pentru consecințele ascunse ale fenomenului El Nino.
