Decizie negativă privind aderarea României la Schengen, așteptată, astăzi, la Consiliul JAI

Miniștrii de Interne din UE discută, astăzi, la Bruxelles despre aderarea României și Bulgariei la Schengen, fiind așteptată o decizie de respingere după ce Guvernul olandez a anunțat că își va utiliza dreptul de veto în această chestiune
De fapt, Consiliul JAI ia în discuție, astăzi, varianta de compromis – aceea a aderării în trepte a României și Bulgariei la Schengen.
Cel mai probabil, consensul – necesar în acest caz pentru adoptarea unei decizii – nu va fi obținut. Guvernul olandez a anunțat, la 16 septembrie, că se va opune chiar și aderării parțiale a României și Bulgariei la Schengen. „În numele Olandei, vom spune «nu» la reuniunea prevăzută săptămâna viitoare la Bruxelles”, a explicat, la acea dată, o purtătoare de cuvânt a Guvernului olandez.
Transporturi de flori, bulbi și semințe din Olanda au fost oprite în vămile românești, începând de sâmbătă, autoritățile afirmând că se tem de prezența unei „bacterii periculoase”.
Pe acest fundal s-a declanșat, între București și Haga, ceea ce presa olandeză a numit „Războiul lalelelor”. Ministrul olandez al Imigrației, Gerd Leers, a declarat, potrivit presei de la Haga, că blocarea transporturilor de flori din Olanda în vămile românești este un motiv în plus pentru menținerea României în afara spațiului Schengen.
Olanda nu va fi însă o voce izolată în Consiliul JAI. Surse europene au anunțat că și Finlanda va exprima o opinie negativă. Helsinki nu a anunțat oficial luarea unei decizii în acest sens însă confirmarea viitorului vot negativ a venit de la însuși ministrul de Externe Teodor Baconschi. „Am avut o discuție cu ministrul olandez de Externe și cu ministrul finlandez. Dar nu dau mari detalii, pentru că poziția lor este cunoscută: se vor opune (n.red. în Consiliul JAI, n.red). Trebuie găsită o strategie de ieșire din acest impas care este în primul rând comunitar”, a explicat ministrul Baconschi pentru MEDIAFAX.
Și totuși, România s-a pregătit din punct de vedere tehnic pentru aderarea la Spațiul Schengen. S-a pregătit „ca la carte”, după cum au declarat ministrul de Interne, Traian Igaș, și predecesorul său, Vasile Blaga. Dar acesta nu mai este un secret. Faptul că, din punct de vedere tehnic, toate cerințele au fost îndepline este un lucru recunoscut de-a lungul timpului de statele membre, dar și de CE.
Aderarea la Schengen a devenit însă – sau poate a fost întotdeauna – o chestiune politică și, mai ales, o chestiune de încredere. Ambasadorul Franței la București, Henri Paul, a explicat în termeni clari acest lucru. „De ce nu e România pregătită? Este pregătită absolut din punct de vedere tehnic. (…) Dar, din punct de vedere politic, trebuie un consens al tuturor statelor membre care să spună „Da”. Situația actuală înseamnă că nu toate statele au spus „Da” și că sunt țări în Europa care cred că nu a fost atins nivelul necesar de încredere”, a spus el într-un interviu acordat MEDIAFAX în iulie 2011.
„De exemplu, ne-ar plăcea să vedem câteva procese încheiate cu o condamnare. De exemplu. Ar fi un semn pozitiv. Ar da încredere”, explica el atunci.
Nu în ultimul rând, România devine prizoniera unei decizii care, cel puțin în cazul Olandei, are și o evidentă motivație de politică internă. La Haga, coaliția de guvernare este una extrem de fragilă, fiind susținută la o diferență de un vot în Parlament ceea ce poate face ca guvernul să se prăbușească în orice moment. Ea este sprijinită de Partidul pentru Libertate/PVV, de orientare populistă și anti-imigraționistă. De altfel, la presiunea acestuia în programul de guvernare sunt înscrise prevederi stricte conexe securității interne precum condiționarea extinderii Schengen cu România și Bulgaria de criterii suplimentare (progresele din cadrul MCV), limitarea numărului de imigranți, acordarea în condiții mai stricte a permiselor de muncă pentru străini.
România își fixase inițial, ca obiectiv, aderarea la Spațiul Schengen în martie 2011. Ulterior, autoritățile de la București au anunțat că vor ca aderarea să fie făcută până la sfârșitul acestui an. De exemplu, în luna aprilie, președintele Traian Băsescu declara că rămâne optimist în ceea ce privește intrarea României în Schengen în 2011, el spunând că nu este „un obiectiv ratat, oricât s-ar bucura unii de eșec, cum s-ar fi bucurat și de o intrare în derapaj, ca să-și facă jocurile politice”.
Două luni mai târziu, președintele Băsescu avertiza că Olanda devenise deja „vârful de lance” al adăugării de condiții pentru aderarea la Schengen, deoarece Guvernul de la Haga, minoritar, este susținut în Parlament de un partid care a impus drept condiție blocarea aderării României.
„Spre exemplu, există o țară – și nu are rost să-i ocolesc numele, Olanda, – cu Guvern minoritar, cu susținere în Parlament de la un partid care este împotriva imigrației și, în general, antiextindere Uniune Europeană. Una din condițiile susținerii este blocarea accesului României și Bulgariei în Schengen”, a spus președintele.
Franța și Germania – puternice state fondatoare ale construcției europene – și-au anunțat în trecut opoziția față de admiterea României și Bulgariei în Spațiul Schengen. Cel mai recent, la 4 septembrie, ministrul german de Interne spunea, textual :”În prezent, Sofia și Bucureștiul încă nu sunt pregătite să adere la Acordul Schengen”.
Surse europene spun însă că cele două state și-au revizuit poziția pe această temă. Ultimele discuții purtate la Bruxelles înaintea Consiliului JAI de astăzi au confirmat că Franța și Germania vor vota pentru aderarea în trepte a României și Bulgariei la Spațiul Schengen, au declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX surse europene. Informațiile au fost transmise la câteva ore după ce cotidianul austriac Kurier, citat de agenția de presă bulgară Focus, a relatat , citând diplomați europeni, că Franța și Germania se opun, la fel ca Olanda, compromisului privind integrarea în două etape a României și Bulgariei la Schengen.
La București preconizatul vot negativ din Consiliul JAI de astăzi a generat deja reacții de nemulțumire, dezamăgire sau acțiuni de ultim moment. Astfel, miniștrii Cătălin Predoiu, Teodor Baconschi, Traian Igaș și-au exprimat deja dezamăgirea și dezacordul față de intenția anunțată a Olandei. Pe de altă parte, noul ministru al Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat, miercuri, că ia în calcul aducerea în discuția Consiliului European a subiectului aderării la Schengen.
„Mâine (astăzi – n.r.) va fi discuția, nu știm dacă va fi vot, în Consiliul JAI. Este foarte posibil că nu se va ajunge la unanimitate și, în condițiile acestea, lucrul pe care eu o să-l propun este ca subiectul să fie ridicat la nivelul Consiliului european”, a spus Orban.
„A existat o înțelegere politică la nivelul Consiliului european din iunie pe această chestiune și acum constatăm că această înțelegere politică nu mai este respectată”, a spus Orban, la o conferință.
Miercuri, la New York, ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a anunțat măsuri in extremis, declarând că partea română lucrează pentru deblocarea situației privind aderarea la Schengen și că a discutat cu omologii francez și german, menționând că și în trecut când un stat s-a singularizat, celelalte l-au convins că nu este cazul să spargă consensul.
Baconschi a spus, la o întâlnire cu reprezentanți ai comunității românești, că speră ca Olanda și Finlanda să-și schimbe pozițiile negative față de aderarea României la spațiul Schengen. „Dacă în Consiliul sectorial Justiție și Afaceri Interne opoziția acestor două state membre se va menține, va trebui să reluăm subiectul pe agenda Consiliului European de toamnă”, a avertizat și el, opinie susținută la București și de noul ministru al Afacerilor Europene, Leonard OrbaN.
El și-a exprimat speranța că, până la urmă, cele două state care se opun aderării României și Bulgariei vor fi convinse să adere la consens, iar România a întreprins demersuri în acest sens: „Avem, dacă ne punem și pe noi la socoteală, 25 de state membre favorabile”.