Decizia președintelui Băsescu de a retrimite Parlamentului Legea pensiilor, pentru a reglementa vârsta de pensionare a femeilor și bărbaților, este un blam asupra Curții Constituționale, care a stabilit că legea este constituțională, respingând inclusiv sesizările vizând egalizarea vârstei.
Într-o declarație publică de joi, președintele Traian Băsescu a anunțat că retrimite Parlamentului Legea sistemului unitar de pensii publice, solicitând stabilirea vârstei standard de pensionare la 63 de ani pentru femei. Legea pensiilor instituie vârsta standard de pensionare la femei și bărbați la 65 de ani.
„Sunt un susținător fără rezerve al egalității de șanse, dar și al egalității de tratament între femei și bărbați”, a precizat șeful statului, care a ținut să menționeze că, din punct de vedere legal, sunt întrunite condițiile pentru promulgarea legii, respectiv girul Curții Constituționale și semnăturile președinților celor două Camere.
Președintele Băsescu a subliniat, însă, că nu poate să nu analizeze realitățile socio-economice și să constate că femeile au o situație mult mai grea decât bărbații.
El a menționat că, de altfel, și legea trimisă la promulgare, la articolul 57 alineatul 4 și la articolul 60 alineatul 2, instituie diferențe de tratament între femei și bărbați, dând ca exemplu faptul că la balerini și la militari stabilește vârste diferite de pensionare între femei și bărbați.
Prin demersul său, președintele „amortizează” verdictul Curții Constituționale, dat, ce-i drept, cu majoritate de voturi, dar la limită. Concret, cinci judecători s-au pronunțat pentru constituționalitate, în timp ce ceilați patru au votat împotrivă.
Un singur vot, aparținând unui judecător CC, a făcut diferența și a decis astfel soarta a 5,5 milioane de pensionari și a celor ce vor veni. Acesta s-a alăturat altor patru care au proclamat constituționalitatea legii.
Lumea juridică a pus în discuție, în ultima perioadă, oportunitatea modificării Legii Curții Constituționale, stabilind, ca o condiție necesară, ca doar judecătorii de carieră să poată fi numiți la Curte, în virtutea statutului lor de persoane apolitice și independente.
„Nu cum s-a ajuns acum, ca președintele Curții Constituționale (Augustin Zegrean-n.r.) să fie un fost consilier juridic, fost politician”, a comentat un judecător al instanței supreme.
Judecătorul Curții Constituționale nu este magistrat, nu este judecător, ci e o „struțo-cămilă”, spun în glumă unii juriști.
Alții, mai radicali, consideră că s-ar impune desființarea Curții Constituționale, iar situția creată de președinte, prin „anularea” deciziei CC de miercuri, nu face decât să confirme jocul politic în care este angrenată, cu voie sau fără, Curtea, astfel că susțin, nici mai mult nici mai puțin, decât că ar trebui modificată Constituția și eliminată CC ca instituție.
Încă de miercuri, după ce Curtea s-a pronunțat pe Legea pensiilor, juriștii făceau pronosticuri în ceea ce privește retrimiterea legii la Parlament de către președintele Băsescu, în condițiile în care apreciau că CC a avut ca scop punerea într-o lumină legală a președintelui Camerei Deputaților, Roberta Anastase, acuzată de opoziție de fraudarea votului în cazul adoptării legii. PSD a făcut de altfel și o plângere penală împotriva președintelui Camerei Deputaților.
Pe de altă parte, juriștii antenționau asupra faptului că alegerea din 17 iunie 2010 a fostului democrat Augustin Zegrean la conducerea CC, dar și desemnarea judecătorilor Iulia Motoc și Ștefan Minea, susținuți de PDL la Curtea Constituțională, înclină din start balanța la această Curte în favoarea partidului de guvernământ.
Anterior, președintele Traian Băsescu îl numise în 3 iunie, pentru un mandat de nouă ani, pe Petre Lăzăroiu.
Judecătorul Valentin Zoltan Puskas, fost senator UDMR, a fost numit la Curtea Constituțională, în 2007, pentru un mandat de nouă ani.
Tudorel Toader a fost numit judecător de Camera Deputaților, în 2007, la propunerea PNL, pentru un mandat care expiră în 2016.
Ion Predescu, fostul senator PSD și fost ministru al Justiției, a fost numit judecător la Curtea Constituțională de către Senat în 2004, pentru un mandat de nouă ani.
Acsinte Gaspar, fost ministru delegat pentru relația cu Parlamentul în timpul guvernării PDSR (actual PSD), fiind numit la CC în 2004, de către președintele Ion Iliescu.
Aspazia Cojocaru, propusă de PSD, a fost numită judecător de Camera Deputaților, în 2004, pentru un mandat de nouă ani, la propunerea PSD.
Încă din 2005, Curtea Constituțională a început să fie din ce în ce mai criticată și acuzată de jocuri politice, iar după decizia sa de miercuri și demersul șefului statului, atitudinea părtinitoare a judecătorilor și tributară celor care i-au susținut în funcții devine tot mai evidentă.
Lucia Efrim
