Decizia Tribunalului Sibiu de încetare a procesului penal în care Ioana Maria Vlas și alte persoane erau judecate pentru păgubirea investitorilor FNI din județul Sibiu a fost menținută, luni, de Curtea de Apel Alba Iulia, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Purtătorul de cuvânt al Curții de Apel Alba Iulia, Cosmin Muntean, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX că instanța a decis să mențină sentința pronunțată de Tribunalul Sibiu în 28 septembrie 2011, de încetare a procesului penal pentru toți cei inculpați în dosarul privind păgubirea investitorilor FNI din județul Sibiu.
Potrivit sursei citate, hotărârea Curții de Apel Alba Iulia nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de zece zile, iar competența de soluționare a recursului revine Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Cosmin Muntean a afirmat că acest dosar a fost una dintre cauzele cu cele mai multe părți care s-au aflat pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, peste 5.300 de persoane, majoritatea părți civile, fiind citate în acest caz.
Dosarul a ajuns la Curtea de Apel Alba Iulia în apel, după ce a fost judecat pe fond de Tribunalul Sibiu.
Ioana Maria Vlas, fostul președinte al SOV Invest, a fost trimisă în judecată, în martie 2011, alături de alte persoane, de către Direcția Națională Anticorupție, pentru păgubirea a peste 5.300 de foști investitori la Fondul Național de Investiții (FNI).
Alături de aceasta, procurorii anticorupție de la Serviciul Teritorial Alba i-au deferit justiției și pe Marian Petrescu, președinte-director general al SOV Invest, și Mihaela Sima, director economic al societății.
Cei trei, în cazul cărora procurorii notau că au antecedente penale, au fost acuzați de înșelăciune în formă continuată la adresa a 5.363 de părți vătămate.
Alături de aceștia, au fost trimiși în judecată în acest dosar Marius Andrei, cenzor extern independent al SOV Invest, Gavril Bătrân, membru al Consiliului de Administrație al societății, Ioan Diță, membru al CA al SOV Invest, Gheorghe Negură, membru al Consiliului de Încredere, organism de reprezentare al FNI în raporturile cu SOV Invest, Mircea Ianculescu, Muscel Ionescu, Mircea Costescu, membri ai Consiliului de Încredere, toți cu antecedente penale, acuzați de complicitate la înșelăciune în formă continuată, faptă comisă în dauna a 5.363 părți vătămate, investitori FNI.
Faptele pentru care persoanele au fost cercetate și trimise în judecată în acest nou dosar au avut la bază plângerile investitorilor FNI cu domiciliul în municipiul Sibiu, fiind introduse la organe judiciare de pe această zonă, respectiv fapte de înșelăciune comise în dauna unui număr de 5.363 părți vătămate, arătau procurorii DNA.
Potrivit procurorilor, faptele respective constituie acte materiale din conținutul aceleiași infracțiuni de înșelăciune pentru care persoanele au fost judecate și condamnate definitiv în cursul anului 2009, într-o altă cauză, privind activitatea Fondului Național de Investiții.
DNA arăta că aceste plângeri au rămas în nelucrare la Parchetul Tribunalului Sibiu un interval de timp îndelungat, fiind declinate la 6 martie 2008 la Direcția Națională Anticorupție pentru continuarea cercetărilor, având în vedere modificările legislative intervenite privind competența de soluționare.
Potrivit DNA, în calitatea sa de președinte-director general la SC SOV Invest SA (societatea de administrare a Fondului Național de Investiții), inculpata Ioana Maria Vlas, în perioada august 1998 – decembrie 1999, ar fi indus și menținut în eroare investitorii FNI, prin aprobarea unui prospect de ofertă publică necorespunzătoare realității ca urmare a falsificării datelor reale privind situația financiară a FNI.
Datele falsificate au fost raportate la Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM) și au fost folosite la publicitatea privind avantajele investițiilor în FNI, ceea ce a condus la prejudicierea patrimonială a investitorilor FNI.
La rândul său, notau anchetatorii, în perioada 1996 – iunie 1998, în calitate de președinte-director general al SOV Invest, Marian Petrescu a raportat, atât la CNVM cât și investitorilor FNI, date false, respectiv structura de portofoliu, numărul unităților de fond aflate în circulație și valoarea acestora, precum și nivelul lichidităților, „contribuind la inducerea în eroare a investitorilor cu privire la situația financiară reală a FNI”.
Rapoartele fictive către CNVM au fost întocmite în perioada 1997 – ianuarie 2000 de către Mihaela Sima, în calitatea sa de director economic al SOV Invest, mai scriau anchetatorii, care arătau că rapoartele pe anii 1998-1999 au fost întocmite cu ajutorul lui Marius Andrei, care, în calitate de cenzor extern independent al SOV Invest, atestat de CNVM, a certificat aspecte nereale privind situația și evoluția FNI.
La rândul său, Gavril Bătrân, în calitate de membru al Consiliului de Administrație al SOV Invest, în perioada decembrie 1997 – 25 mai 2000, și de președinte-director general al SOV Invest, în perioada decembrie 1999 – ianuarie 2000, a semnat raportări către CNVM cu date nereale.
De asemenea, mai arătau anchetatorii, în perioada 16 decembrie 1997 – 25 mai 2002, Ioan Diță, în calitate de membru al Consiliului de Administrație al SOV Invest, a raportat la CNVM date nereale privind activitatea societății.
În calitatea lor de membri ai Consiliului de Încredere – organism de reprezentare al FNI în raporturile cu societatea SOV Invest, inculpații Gheorghe Negură, Mircea Ianculescu Muscel Ionescu și Mircea Costescu au ajutat la inducerea și menținerea în eroare a investitorilor FNI prin avizarea formală a rapoartelor primite de la societatea de administrare și cenzorul independent și înaintarea acestora către CNVM.
În perioada 1995 – 24 mai 2000 a fost cauzat celor 5.363 de investitori FNI, părți vătămate în acest dosar, un prejudiciu total de 58.584.244.693 de lei, arătau procurorii. Ei precizau că s-au pus măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile ale lui Marius Andrei, Mihaela Sima, Mircea Costescu, Ioan Diță, Marian Petrescu și Gavril Bătrân.
Procurorii considerau că în prezenta cauză sunt incidente prevederile din Codul penal privind recalcularea pedepsei, având în vedere că activitatea infracțională a persoanelor, reținută în prezentul act de inculpare, constituie acte materiale care se circumscriu infracțiunii de înșelăciune pentru care acestea au fost deja condamnate definitiv.
Dosarul a fost judecat la Tribunalul Sibiu, iar magistrații de acolo au decis, în septembrie anul trecut, încetarea procesului penal, acceptând motivul invocat de inculpați, care au susținut că au mai fost judecați o dată pentru această faptă.
Atunci, magistrații s-au pronunțat cu privire la excepția autorității de lucru judecat, invocată de apărătorii tuturor inculpaților din acest dosar, printre care și Ioana Maria Vlas. Tribunalul Sibiu a admis excepția, iar astfel a încetat procesul penal pornit împotriva inculpaților.
Astfel, a încetat urmărirea penală pentru înșelăciune a Ioanei Maria Vlas, a lui Marian Petrescu și a Mihaelei Sima, dar și urmărirea penală pentru complicitate la înșelăciune a lui Marius Andrei, Gavril Bătrân, Ioan Diță, Mircea Ianculescu Muscel Ionescu și Mircea Costescu. De asemenea, înceta urmărirea penală pentru complicitate la înșelăciune a lui Gheorghe Negură, ca urmare a decesului inculpatului.
Potrivit reprezentanților Tribunalului Sibiu, în cauză au fost menținute măsurile asigurătorii dispuse asupra bunurilor imobile și mobile.
Sentința pronunțată de magistrații sibieni nu era definitivă.
Ioana Maria Vlas a fost eliberată, în 20 octombrie 2010, din Penitenciarul Târgșor, după ce i-a fost admisă cererea de liberare condiționată. Ea a fost condamnată la zece ani de închisoare pentru fraudă.
În 20 aprilie 2010, instanța Tribunalului Prahova a contopit cele două pedepse primite în dosarele FNI și FNA, de zece, respectiv, opt ani de detenție.
În urma admiterii acestei cereri, s-a stabilit ca Ioana Maria Vlas să execute zece ani de detenție, din care s-au scăzut perioadele de arest preventiv și de detenție care au fost deja efectuate, între 28 martie 2003 și 7 aprilie 2008, precum și perioada de detenție, care a început la data de 4 iunie 2009.
La momentul eliberării, Vlas mai avea de executat peste o mie de zile de închisoare.
