Judecătorii Curții Constituționale se vor pronunța astăzi în cazul celor cinci sesizări referitoare la legile austerității pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament.
Curtea Constituțională (CC) a luat în discuție, joi, sesizările PSD și PNL, precum și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție privind neconstituționalitatea măsurilor de reducere a salariilor și a pensiilor decise de Guvern.
PSD a sesizat Curtea Constituțională în cazul Legii privind stabilirea unor măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, care prevede, printre altele, reducerea salariilor cu 25 la sută și a pensiilor cu 15 la sută. De asemenea, PSD au contestat la Curtea Constituțională și legea care prevede recalcularea pensiilor speciale.
PNL a contestat la Curtea Constituțională Legea privind stabilirea unor măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar.
Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au sesizat Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea măsurilor de austeritate care vizează reducerea salariilor și pensiilor, dar și în cazul legii privind recalcularea pensiilor speciale.
Senatorul PSD Olguța Vasilescu a declarat, joi, că formațiunea social-democrată este pregătită să sesizeze organismele internaționale, respectiv CEDO și Curtea Europeană de Justiție, dacă CC va respinge sesizările cu privire la neconstituționalitatea măsurilor de austeritate.
Ședința de joi a Curții Constituționale, în care au fost discutate cele cinci sesizări ale PSD, PNL și instanței supeme privind neconstituționalitatea măsurilor de austeritate asumate de Guvern, este prima în noua formulă, după numirile lui Mircea Ștefan Minea și a Iuliei Antoanella Motoc, susținuți de PDL, și alegerea lui Augustin Zegrean (fost senator PD), ca președinte al instanței constituționale.
Cei nouă judecători ai CC sunt Augustin Zegrean, Petre Lăzăroiu (ambii numiți de președintele Traian Băsescu), Ion Predescu, Aspazia Cojocaru (propuși de PSD), Valentin Zoltan Puskas (propus de UDMR), Tudorel Toader, Acsinte Gaspar, Iulia Antoanela Motoc și Mircea Ștefan Minea (toți propuși de PDL).
Președintele Traian Băsescu le-a spus, în 9 iunie, judecătorilor Curții Constituționale prezenți la ceremonia de învestitură în funcție a lui Petre Lăzăroiu, că le urează succes în activitate în contextul în care, în perioada următoare, vor avea de luat „decizii importante” legate de ieșirea României din criza economică.
În 15 iunie, președintele Traian Băsescu le-a spus Iuliei Motoc și lui Mircea Ștefan Minea, la depunerea jurământul la Cotroceni ca reprezentanți ai Curții Constituționale, că formează, alături de Petre Lăzăroiou, o nouă garnitură de judecători neangajați politic „care nu au istorie în partidele din care provin”.
„Am convingerea că alături de ceilalți judecători ai Curții Constituționale veți face ca deasupra proiectelor de legi și a voinței Parlamentului să se așeze Constituția țării”, a mai spus atunci Băsescu.
Premierul Emil Boc a venit, în 7 iunie, în fața Parlamentului, pentru angajarea răspunderii Guvernului pentru două proiecte de lege care prevăd, printre altele, reducerea salariilor bugetarilor cu 25% și a pensiilor cu 15%.
PSD a depus în aceeași zi o moțiune de cenzură, care a fost respinsă în Parlament.
Contestarea la Curtea Constituțională a măsurilor de ajustare fiscală adoptate de Guvern este un proces normal, însă acestea trebuie aprobate de Curte întrucât sunt acțiuni prealabile pentru derularea acordului, declara, în urmă cu o săptămână, Caroline Atkinson, purtător de cuvânt al FMI.
În scrisoarea suplimentară la acordul stand-by, întocmită în luna mai, se spune: „Punerea în aplicare a măsurilor (inclusiv cu o hotărâre favorabilă emisă de către Curtea Constituțională în ceea ce privește constituționalitatea acestora) de pe partea de cheltuieli enumerate la punctele (i-iii) și a măsurilor de lărgire a bazelor de impozitare va constitui acțiune prealabilă pentru finalizarea evaluării”.
