- Roagă-te, precum Cuviosul Antipa, nu ca să-L convingi pe Dumnezeu, ci ca să te lași convins de El, căci rugăciunea nu schimbă voia lui Dumnezeu, ci inima ta.
- Nu ezita să pari nebun pentru Hristos, ci teme-te să fii înțelept fără El, fiindcă adevărata nebunie este să crezi că poți trăi fără Ziditorul tău.
- Caută simplitatea athonită în care se odihnește înțelepciunea, și primește necazul ca pe o școală a iubirii dumnezeiești.
- Iubește-i pe toți deopotrivă, chiar și pe cei care te rănesc, deoarece numai iubirea te face întreg, iar cei ce nu iubesc rămân asemenea unor cioburi ale propriei ființe.
- Mulțumește pentru toate, recunoștința fiind forma cea mai curată a credinței, pentru că și lacrima are un rost tainic în planul Proniatorului a toate.
- Caută pacea nu în lipsa încercărilor, ci în prezența lui Hristos, întrucât pacea nu presupune absența zgomotului, ci prezența luminii dumnezeiești.
- Nu te rușina de credință, chiar dacă lumea o socotește nebunie, credința fiind rațiunea inimii care vede ceea ce ochiul nu poate vedea.
- Nu judeca pe nimeni, precum cuviosul valaamit, ca să nu întuneci icoana lui Dumnezeu din tine, căci judecarea aproapelui este cea dintâi formă a orbirii.
- Trăiește fiecare clipă ca pe o rugăciune, și vezi în fiecare om o taină a Preasfintei Treimi, lumea prefăcându-se în altar doar când o privești cu ochii iubirii.
- Nu căuta sfințenia în lucruri neobișnuite, ci caut-o în firescul transfigurat de iubire, ca atunci să poți fi liber prin nebunia ta pentru Hristos.
† Calinic,
Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților
