Decalajul dintre prețurile pe metru pătrat al locuințelor din cele mai scumpe orașe din România, București și Cluj-Napoca, este mult mai mare decât cel raportat în cazul orașelor din țări precum Italia, Danemarca, Spania și Austria și ar putea avea loc corecții în următorii ani, potrivit Raiffeisen.
„Diferențele între prețul pe metru pătrat al locuințelor din București și al celor din Cluj sunt foarte mari, depășind diferența dintre primele două orașe din alte țări”, a declarat, joi, într-o conferință de presă, directorul credite persoane fizice al Raiffeisen Bank, Mădălina Teodorescu.
În București, prețul apartamentelor pe metru pătrat ajunge la 2.500-3.000 euro, iar în Cluj-Napoca se situează la circa 1.500 euro, conform datelor băncii.
„Diferența între primele două orașe din Ungaria și alte țări nu este de la simplu la dublu, ca între București și Cluj”, a afirmat Teodorescu.
Ea estimează că, în aceste condiții, este posibil ca prețurile din București să scadă, iar cele din Cluj-Napoca să urce.
Reprezentantul băncii se așteptă ca prețurile pe piața rezidențială să crească în continuare, dar sunt posibile corecții ale acestora pe anumite zone, precum apartamentele din blocurile vechi, „unde prețurile au ajuns la niveluri impresionante”.
Teodorescu apreciază că băncile au fost destul de prudente și au luat în calcul eventuala devalorizare a ipotecilor pentru creditele garantate în cazul scăderii prețurilor pe piața imobiliară, arătând că Raiffeisen Bank ține cont de o depreciere de 15-20%, valoare pentru care instituția de credit este acoperită.
Se înregistrează încă un necesar de locuințe pe piață, având în vedere că la sfârșitul anului 2006 erau 2,6 persoane la o locuință, ceea ce însemna 328 de locuințe la o mie de locuitori.
„Lumea va cumpăra în continuare și probabil se va orienta spre complexele rezidențiale noi. Sunt tranzacții în piața ipotecară în continuare, cu posibile blocaje pe anumite segmente datorate în principal așteptării unei corecții la prețurile apartamentelor”, a spus Teodorescu.
De asemenea, oficialul băncii estimează că piața creditelor ipotecare va continua trendul ascendent, însă nu cu intensitatea de până în prezent.
Din totalul creditelor neguvernamentale acordate anul trecut, 80% reprezintă creditele de consum și numai 20% ipotecare, nivel mult inferior celui din Cehia, Ungaria sau Polonia. În Cehia, creditele ipotecare reprezintă 70%, iar în Polonia, piață comparabilă cu cea românească, aceste împrumuturi cumulează circa 50%.
„Banca centrală raportează creditele de nevoi personale cu ipotecă drept credite de consum. În realitate, piața creditelor de nevoi cu ipotecă este cel puțin egală cu cea a creditelor ipotecare, situație care ne duce aproape de Bulgaria, care are 40% credite ipotecare și 60% credite de consum”, a mai spus Teodorescu.
Creditele imobiliare pentru populație au reprezentant anul trecut 3,5 % din Produsul Intern Brut. Creditul neguvernamental a avut o pondere de 36,6% în PIB, creditele acordate persoanelor fizice reprezentând 17,7%, în creștere de la sub 1% în 2005, iar împrumuturile pentru persoanele juridice au cumulat 18,9%.
