Foști miniștri ai Muncii au criticat, de ziua internațională a muncii decente, actuala legislație a muncii și reformele statului, arătând că acestea sunt un „eșec” și nici măcar nu sunt aplicate, ceea ce a făcut ca România să fie transformată în una dintre cele mai sărace țări din Europa.
Dan Mircea Popescu, fost ministru al Muncii în perioada 1991 – 1996, a declarat, miercuri, că România, în loc să producă resursele necesare dezvoltării, a absorbit și bruma de resurse existente, transformându-se astfel în una dintre cele mai sărace țări din Europa.
„A pierdut patru milioane de locuri de muncă și nu este în stare să producă altele. Neputința e emblematică și dacă se menține economia nu va putea supraviețui. Am ales ca model o variantă deformată de capitalism, unii îl numesc capitalism de cumetrie. (…) Trebuie făcut ceva dar toată lumea bâjbâie după soluții dar până acum răspunsul nostru la criză a fost doar austeritate, solidaritate și reforma statului”, a declarat Dan Mircea Popescu la dezbaterea privind munca decentă, organizată de Confederația Națională Sindicală „Cartel Alfa”.
În opinia sa, măsurile de austeritate luate de Guvernul român sunt de o „severitate extremă” și aceasta este inutilă dacă nu duce la creștere economică.
În ce privește solidaritatea, fostul ministru a arătat că este de acord cu asta dar deocamdată toate măsurile luate au pus povara crizei doar pe cei săraci.
„Despre ce solidaritate e vorba când avem cota unică de impozitare?”, a întrebat retoric Dan Mircea Popescu.
Referitor la reforma statului, el a precizat că nu înțelege sensul atâta timp cât nu s-au făcut decât disponibilizări și reduceri de cheltuieli publice.
„Reforma statului presupune mult mai mult de atât, chestiuni de conținut care nu se simt. Nu am auzit de investiții, de noi locuri de muncă. Statul nu trebuie să fie numai creditor de ultimă instanță, trebuie să fie și un angajator de ultimă instanță, așa cum au fost Statele Unite ale Americii și Germania. (…) Reformele pe care puterea a încercat să le facă în domeniul pensiilor, al salarizării și Codul muncii sunt reforme eșuate. (…) Singurul efect obținut este creșterea insecurității cetățeanului obișnuit. Statul nu mai răspunde nevoilor cetățenilor, devine o formă fără fond”, a mai spus Dan Mircea Popescu.
El a adăugat că una din cauzele eșecului e și faptul că aceste legi au fost asumate, fără să existe discuții cu partenerii sociali, cu opoziția și nici măcar în Parlament.
Și Alexandru Athanasiu a criticat legislația actuală a muncii și faptul că unele modificări sunt făcute doar pentru a fi bifate, fără să fie aplicate.
„De cele mai multe ori schimbăm legislația știind din start că nu o vom aplica. (…) Nu creem mecanisme care să garanteze că prevederile din lege vor fi aplicate în mod corect și egal. Prin mimetism legislativ, fără a crea ulterior mecanismele de aplicare, ne reducem la stadiul de maimuțe. Am receptat legislația dar nu am adoptat-o la un anumit specific”, a arătat Athanasiu.
El a vorbit și de dialogul social arătând că în perioada crizei lipsește tocmai „acel fir obligatoriu care ține guvernanții și guvernații împreună”.
Gheorghe Barbu, fost ministru din partea PDL a arătat că dialogul social consistent trebuie reluat la toate nivelele pentru că în lipsa lui măsurile care se impun vor fi greu de aplicat.
„Elementele de criză poate nu permit ca toate lucrurile să se facă în ritmul așteptat dar pot fi făcute lucruri pentru protecția lucrătorilor”, a declarat Barbu.
De la dezbaterea privind munca decentă a lipsit ministrul Muncii, Sulfina Barbu, absența sa fiind primită cu comentarii din partea participanților. Totodată, secretarul de stat din Ministerul Muncii, Valentin Mocanu, a trebuit să facă eforturi pentru a-și finaliza discursul, fiind de nenumărate ori întrerupt de comentariile și criticile venite din sală, din partea sindicaliștilor.
Ziua Internațională a Muncii Decente a fost instituită de Organizația Internațională a Muncii în 2008 și, de obicei, era marcată prin ample acțiuni de protest.
