De profesie cobai uman



În fiecare an, mii de voluntari sănătoși răspund la chemarea companiilor farmaceutice din Elveția, Franța, Austria. Timp de câteva zile, stau închiși în clinici și se supun la diferite teste medicale, pentru care primesc câteva sute bune de euro, relatează cotidianul italian www.repubblica.it.
De cele mai multe ori, profesia de cobai uman trece neobservată, însă pe internet ea este documentată în detaliu. Unii își îndreaptă pașii spre Elveția, un adevărat Eldorado în acest domeniu, datorită compensațiilor destul de ridicate, în timp ce alții pleacă dincolo de Ocean, în Texas. Unii au încercat o singură dată, alții au denunțat efectele secundare suferite de o rudă în urma testării unui anumit medicament, în timp ce alții au făcut din asta o adevărată profesie.
Este cazul lui Paul Clough, un american de 33 de ani, care de opt ani de când „activează” în domeniu a participat la nu mai puțin de 35 de experimente, și-a petrecut peste 500 de nopți în opt clinici diferite, fiindu-i recoltat sânge de nu mai puțin de 3.000 de ori. Povestea sa este prezentată pe site-ul www.jalr.org sau Just Another Lab Rat (Doar un alt șoarece de laborator), în care Paul povestește culisele unei profesii extrem de controversate. Americanul își dorește să rămână „în branșă” măcar până la 45 de ani și, între timp, între finalizarea unui test și începerea următorului, încearcă să pună deoparte bani pentru momentul în care corpul nu îi va mai permite să se pună la dispoziția științei. Dacă ne luăm după Paul, peste 10.000 de americani și-au ales această profesie. De altfel, potrivit unui studiu, în Statele Unite, se estimează că nu mai puțin de patru milioane de bărbați și femei au participat la cel puțin un experiment, însă în aceste cifre sunt incluse și persoanele bolnave.
Sănătate și bani
Oficial, sunt toți voluntari, însă veniturile consistente, care se ridică la peste 300 de euro pe zi, permit încă de la început o restrângere a cercului de candidați. Într-un studiu recent dat publicității de New Scientist se arată că pentru această profesie optează mai ales șomerii, studenții, persoanele cu datorii și, mai nou, imigranții ilegal și persoanele fără adăpost. De fapt, acest aspect financiar reprezintă un semnal de alarmă pentru oamenii de știință, care identifică în această necesitate economică un impuls al oamenilor de a se supune permanent la teste, fără a respecta însă intervalele de timp și normele sanitare. Italianul Andrea, de 30 de ani, din provincia Varese, a participat de două ori în Elveția la astfel de experimente. „Am fost în luna mai, anul trecut. Mai fusesem acolo acum patru ani. Ultima oară am experimentat un tip de sare. Patru zile și patru nopți. Mi-au dat în jur de 1.200 de euro. Am primit banii pe loc, în numerar. Prima dată am luat 550 de euro și mi-am cumpărat o placă de surf”, povestește italianul.
Protocolul care trebuie urmat în timpul desfășurării experimentului este foarte clar. „Trebuie să bei cel puțin doi litri de apă pe zi, nu poți să fumezi sau să bei cafea. Ne făceau analizele la intervale regulate de timp, ne luau tensiunea și pulsul”, a mai povestit italianul.
Efecte secundare
Deși se poate mândri cu o sănătate de fier, Paul Clough avertizează însă persoanele interesate să îi urmeze exemplul că „li se vor administra medicamente pe care foarte puțini oameni le-au luat înainte sau chiar nimeni. Așadar, normal, este posibil să apară boli, efecte nedorite sau chiar decesul”. Cum era de așteptat, efectele secundare pot apărea. Uneori sunt grave, alteori provoacă daune ușoare voluntarilor. Este de la sine înțeles de ce companiile farmaceutice nu doresc să le mediatizeze. După ce au investit milioane de euro și au lucrat ani la rând pentru a scoate un nou medicament pe piață, nimeni nu dorește să blocheze totul și să piardă banii investiți. Din acest motiv este nevoie de agenții de control puternice din partea statului și tot din acest motiv noile clinici de experimente din China, India sau din țări din Europa de Est dau fiori autorităților. Uneori, centrele de cercetare din aceste țări nu oferă siguranță cu privire la protocoalele adoptate. „La noi, în zece ani de experimente, în 16 sau 17 cazuri s-au înregistrat efecte secundare. Doar un caz a fost ceva mai grav, o fată cu calculi biliari. A fost operată pe cheltuiala clinicii unde a făcut testele”, a povestit purtătorul de cuvânt al companiei farmaceutice elevețiene Zanone. La rândul său, Marco Scatigna, directorul medical al companiei Sanofi Aventis Italia, a explicat că acum experimentele sunt sigure. „Problemele sunt din ce în ce mai rare. De asemenea, sunt mai stricte și controalele”, a spus acesta. Cu toate acestea, pe internet există bloggeri americani care povestesc despre viața lor mereu pe drum, în SUA, pentru a experimenta medicamente. „Așa ceva se întâmpla în trecut. Acum nu mai este posibil pentru că arhivele centrelor de cercetare sunt disponibile on-line și trebuie să treacă un anumit număr de luni între două studii la care participă un voluntar”, a precizat Scatigna. Această perioadă se numește „wash out”, iar în Elveția este de trei luni, în timp ce în alte țări europene este între patru și șase luni.