De luni începe Postul Paștelui

Redacția Monitorul de Suceava

10 martie – 26 aprilie: De luni începe Postul Paștelui

Postul Paștelui (Postul Mare sau Postul Patruzecimii, 10 martie – 26 aprilie, pe 27 aprilie se sărbătorește Învierea Domnului) este cel mai lung post din calendarul creștin-ortodox și durează șapte săptămâni, adică 48 de zile, fiind unul dintre cele mai restrictive.
Copiii și bătrânii, scutiți de la post
Postul nu înseamnă numai alimentație fără carne, lapte, brânză și ouă, ci mult mai mult, respectiv iertare, împăcare, bunătate și răbdare. Postul vine din grecescul «asceza» și înseamnă exercițiu. Deci, perioada postului este o perioadă în care oamenii trebuie să faca exerciții pentru a fi mai buni, mai înțelepți, mai blânzi, să privească mai mult la ei și mai puțin la cei din jur, să nu fie lacomi la mâncare chiar dacă alimentele sunt fără carne sau lactate, pentru că lăcomia este un păcat. În plus, sunt scutiți de la post copiii, bătrânii, militarii, oamenii care călătoresc și bolnavii. Mai mult, este preferabil ca o persoană să postească fie și o singură zi, dacă nu poate mai mult, dar în acea zi să fie respectată tradiția ortodoxă.
Postul propriu-zis este comparat cu călătoria de patruzeci de zile a poporului evreu în pustiu. De-a lungul acestei călătorii, Dumnezeu a săvârșit mai multe minuni și, prin analogie, același model de explicatie este dată de Sfintii Parinti celor patruzeci de zile de Post. Ultima săptămână a Postului care precede sărbătoarea este Săptămâna Mare, care începe cu Duminica Floriilor și se termină cu Duminica Pascală. Sărbătoarea Paștelui începe de fapt cu Duminica Floriilor, când se sărbătorește intrarea lui Hristos în Ierusalim.
Reguli bisericești
În ziua de joi a Săptămânii Mari, clopotele încetează să mai bată. Vor mai bate doar în Sâmbăta Mare. Această zi este, totodată, și începutul chinurilor Mântuitorului. Vinerea este ziua răstignirii lui Hristos, cea mai mare zi de post. Ziua de vineri era considerată mereu zi fără noroc. În această zi nu se obișnuiau muncile legate de cultivarea pământului sau de creșterea animalelor, nu se aprindea foc și nu se cocea pâine.
Regulile bisericești au stabilit că zilele rânduite pentru ajunare, adică abținerea totală de la mâncare și băutură, sunt lunea și marțea din prima săptămână a Postului, iar în ultima săptămână a postului, numită și a patimilor, se ajunează luni, marți, miercuri, vineri și sâmbătă. În aceste zile se pot consuma seara pâine și apș.
În zilele de miercuri din post se ajunează până seara, când se consumă pâine și legume fierte, fără untdelemn.
În celelalte zile din săptămână, din tot timpul Postului Mare, se mănâncă o singură dată pe zi, seara, hrană uscată, iar sâmbăta, și untdelemn și puțin vin.
În toată această perioadă sunt două dezlegări la pește pe 25 martie, de Buna Vestire, și pe 16 aprilie de Intrarea Domnului în Ierusalim (Florii).
Postul alimentar trebuie însoțit de abstinență sexuală, dar mai ales de conduita morală. Spre sfirșitul Postului, credincioșii trebuie să se spovedească și apoi, dacă primesc dezlegare din partea părintelui duhovnic, să primească Sfânta Împărtășanie. Este importantă starea de spirit pe care o au credincioșii în această perioadă. În Postul Paștelui nu se fac cununii religioase.
Recomandările medicale
Din punct de vedere medical, postul este perceput ca o schimbare a regimului alimentar. Are loc trecerea de la o alimentație bazată în principal pe alimente conservate, de origine animală, la o alimentație în principiu de origine vegetală, bazată pe oferta de primăvară, leguminoasă în special, care creează un aport de vitamine și minerale ce ajută organismul să treacă peste astenia de primăvară. Este recomandată o alimentație din care să lipsească carnea, ouăle, untul și laptele. O dată cu trecerea la alimentația de post are loc o scădere a aportului de proteine și grăsimi de origine animală. Acestea asigură o senzație de sațietate de durată mai lungă datorită digestiei mai greoaie. Astfel, poate apărea necesitatea ca de la un regim de 3-4 mese principale zilnic să se treacă la 4-5 mese/zi, lucru absolut normal. Se va urmări o dozare adecvată a porțiilor din punct de vedere caloric, pentru a nu apărea o supra/subalimentare.
Alimente care nu se mănâncă: