De la Unire la Integrare

Puține evenimente din istoria României pot rivaliza cu cele petrecute pe 24 ianuarie 1859, respectiv Unirea Principatelor Române. Acest eveniment face parte din naționalitatea noastră, fiind unul din puținele momente când toți românii( moldovenii și muntenii de atunci) au trăit aceleași sentimente, dorind același lucru, devenind o singură ființă națională, creată în „cuget și simțiri” comune.
Evenimentul de la 24 ianuarie, alături de cel de la 1 decembrie, ar trebui să devină unul de referință pentru poporul nostru și nu doar o dată istorică din trecutul României, cu atât mai mult acum, când s-a creat acest conglomerat etnic și multinațional numit UE.
Această horă a unirii nu ar trebui să devină doar un element de tradiție formală, ci ar trebui recreat spiritul acelor vremuri, când toți doreau același lucru. Desigur, toți ne-am dorit aderarea la UE, toți ne-am dorit integrarea în pactul nord-atlantic, dar o simțire națională ca cea din 24 ianuarie ar fi greu de egalat.
O unire în cuget și simțiri a tuturor românilor în aceste momente ar trebui să însemne o dorință comună de integrare în UE. Dacă am face un sondaj pe acest subiect, lucrurile nu ar sta chiar rău, poate doar cu excepția nostalgicilor comuniști, dar nu este suficient. Un deziderat comun de integrare ar trebui să însemne în primul rând o toleranță politică și socială, mărita, dorința de muncă corelată cu alocarea resurselor necesare și implicit o guvernare corectă, constructivă și de interes național.
Ca și condiție politică principală pentru realizarea acestui obiectiv, consider că este esențială o schimbare a clasei politice sau măcar a mentalității acesteia. Nu voi intra astăzi în dezbatere dacă ar fi mai potrivit un guvern de dreapta sau de stânga, pentru că mai important nu este doctrina politică a partidului de la guvernare, ci programul politic al acestuia, care ar trebui să însemne Programul de dezvoltare și integrare a României în UE.
Până săptămâna viitoare fiți cu lupa fixată pe politică, pentru că nu întotdeauna este ce pare a fi. Trăiască Unirea.