De la roșu aprins la portocaliu dens

Așa poate fi descrisă, în termeni cromatici, evoluția impusă în administrația locală suceveană de rezultatele alegerilor locale. Mult așteptata alternanță la putere, necesară evoluției democratice, s-a produs și în spațiul politic sucevean. Trecuseră deja două rânduri de schimbări de putere politică, timp în care județul Suceava rămăsese feuda administrativă a domnului Mîrza. Județul nostru părea să fie condamnat a rămâne ultima gubernie pe harta patriei, locul unde un același om și un același partid conduceau treburile publice, după bunul lor plac.
Aceste alegeri locale au schimbat fundamental lucrurile în ceea ce privește supremația politică în județul Suceava. Nu numai că PSD a pierdut atât președinția consiliului județean, cât și primăriile din principalele municipii, ci a pierdut și per total județ la număr de primari și viceprimari, la numărul de voturi pentru consiliul județean, consilieri locali și primari. De acum, Suceava nu mai este fieful fedesenisto-pedeseristo-pesedist, rolul dominant fiind preluat de PD-L.
Culoarea dominantă a virat de la roșul aprins al „regimului Mîrza” spre un portocaliu dens, culoarea politică a tandemului Flutur-Lungu, cel care a avut rolul hotărâtor în răsturnarea de situație produsă la aceste alegeri. Am folosit „roșu aprins”, amintind de culoarea drapelului de luptă al clasei proletare înfrățită cu țărănimea muncitoare, și nu roșu, culoarea consacrată a social democrației, atâta vreme cât cele petrecute în județul Suceava, în perioada 1996-2008, nu prea aveau de a face nici cu democrația și nici cu social democrația.
Politologul Cristian Pârvulescu, într-un eseu întitulat „Ficțiunea democrației locale” a făcut o analiză, care, în opinia mea, se potrivește de minune situației din perioada mai sus amintită și pentru județul nostru. Citez: „Una din explicațiile tranziției bolnave și a reformei poticnite pe care am parcurs-o se găsește în consolidarea celor mai retrograde tendințe din societatea românească, în special la nivel local. În locul promisei democrații locale s-a instalat oligarhia. Mai ales în zonele rurale, grupurile de interese, precum cel al foștilor ingineri de toate felurile care proliferau pe lângă fostele exploatații cooperatiste sau IAS-iste, s-au perpetuat la putere. Interesul unei astfel de oligarhii e să mențină un nivel cât mai scăzut al dezvoltării economice locale pentru a-și conserva puterea. Sistemul politico-administrativ instalat după 1990 a încurajat în mod deliberat corupția pentru a asigura controlul distribuirii resurselor”.
Dacă la nivel național galbenul penelist s-a revigorat, începând să fie o culoare fermă și sigură pe șevaletul politic românesc, în plan județean galbenul a devenit tot mai șters, mai pai, spre străveziu. PNL este marele perdant al alegerilor din județul Suceava, aflându-se la jumătatea scorului național. Sigur că migrația spre PD-L a unor lideri marcanți a afectat partidul, dar aceasta nu îi absolvă de vinovăție pe cei care au gestionat, cu titlu interimar, filiala penelistă. Dacă peneliștii suceveni nu vor fi în măsură să scoată lideri noi, credibili perspectiva alegerilor parlamentare se anunță a fi una sumbră.
Prestația celorlalte partide, PRM, PC, PNG-CD, PNȚCD ș.a.m.d., a fost, ca să păstrăm exprimarea în termeni cromatici, de nici o culoare, adică sub media pe țară a propriului partid și tot mai departe de pragul electoral. Fără idei, fără candidați convingători, fără susținere financiară, aceste formațiuni marchează încă un rateu major, după cel de la europarlamentare, prefigurând, în perspectiva parlamentarelor care se apropie, practic dispariția de pe scena politică.
Revenind la cei care au câștigat alegerile locale, dând culoare portocalie administrației județene și multor unități teritorial administrative, trebuie să observăm că nu au o sarcină ușoară, trebuind să reformeze din mers un aparat administrativ cam roșietic și fiind obligați să demareze propriile proiectele de dezvoltare locală în condițiile în care, cel puțin până la apropiatele alegeri parlamentare, se află în opoziție față de guvern. Dar, despre provocările și dificultățile guvernării locale portocalii, cu o altă ocazie.