Cereți ajutorul doctorului, dar în primul rând rugați-vă, totodată, Domnului și sfinților Lui, ca să îi dea pricepere acestuia să prescrie doctoria potrivită. Faceți tot ce fac oamenii cucernici în asemenea cazuri. Pentru că nu știți unde este ascuns ajutorul lui Dumnezeu pentru bolnavă. Poate că Dumnezeu a hotărât ca ea să fie în starea asta pentru că lucrul acesta îi aduce mântuire – și va rămâne așa toată viața, ca să se mântuiască. Sau poate că Domnul a trimis boala pentru o vreme, ca să pună la încercare credința ei și a părinților ei.
Numai Dumnezeu știe toate acestea. Boala nu e rușine și nu e semn că Dumnezeu l-a lepădat pe om de la Fața Sa. Dimpotrivă, și boala este o milă dumnezeiască. De la Dumnezeu, totul este milă: fie boală, fie sărăcie, fie nevoie. Sora să se roage mai cu râvnă lui Dumnezeu, însă rugându-se să nu spună: „Dă-mi, Doamne, sănătate!”, ci: „Doamne, facă-se voia Ta! Slavă Ție, Doamne! Dacă este plăcut înaintea Ta, Doamne, izbăvește-mă, iar dacă nu este plăcut înaintea Ta, facă-se voia Ta. Cred că și boala aceasta este bună, la fel ca sănătatea. Îți mulțumesc, Milostivule Ziditor!”.
Există boli pe care Domnul nu le lasă să se vindece – atunci când vede că pentru mântuire este mai mare nevoie de boală, decât de sănătate. (Sfântul Teofan Zăvorâtul – Extrase din scrisori către bolnavi cuprinși de akedie)
(Akedia, fața duhovnicească a deprimării – Cauze și remedii, traducere din limba rusă de Adrian Tănăsescu-Vlas, Editura Sophia Cartea Ortodoxă, București, 2010, p. 146, Doxologia.ro)
De la Dumnezeu, totul este dragoste: fie boală, fie sărăcie, fie nevoie
