DE CE SUFERIM ÎN ACEASTĂ VIAȚĂ?

De ce suferim noi, oamenii, în această viață și în cea de dincolo?
Care sunt cauzele care generează necazurile noastre cotidiene?
Cum putem noi să ne salvăm și să ieșim din aceste crize?
Cum putem să ne vindecăm arborele genealogic al familiei noastre și neamului nostru?
Și întrebările ar putea continua. Toate răspunsurile și antidoturile Biserica noastră ortodoxă ni le oferă prin Sfintele Taine pe care Mântuitorul nostru Iisus Hristos ni le-a lăsat moștenire – comoară inestimabilă, inalterabilă și infinită. În special trei sunt cauzele care generează suferințele și greutățile uneori insuportabile, pe care le întâlnim și ni se întâmplă în această viață pământească.
1. Repercusiunile păcatelor părinților asupra copiilor.
2. Păcatele noastre personale pe care le-am făcut și pentru care suferim.
3. Răutatea aproapelui nostru materializată prin acte oculte: vrăjitorie, farmece, etc. Toate aceste farmece generează suferința noastră, eșecurile, crizele, neșansele din viața noastră, cum ar fi: necăsătoria, nenașterea de prunci, boli incurabile, despărțiri de familii, deznădejde, sinucidere, apostazie, erezie, etc.
– Păcatele părinților „cad” pe copii
Păcatele părinților și înaintașilor noștri în linie directă până la al patrulea neam, conform Ieșirii Cap.20 vers.5, când Dumnezeu a spus că pedepsește până la al patrulea neam pe copii pentru păcatele părinților. Deci, păcatele părinților se pot transmite până la al patrulea neam. În momentul când părintele a păcătuit foarte greu și nu și-a ispășit păcatul sau prin spovedanie-pocăința sinceră înaintea lui Dumnezeu în această viață pământească, impuritățile se transmit asupra descendenților. Descendenții se nasc cu păcatele părinților, cu caracterele lor bune sau rele, cu înclinațiile lor bune sau rele. Spre exemplu: un părinte care este bețiv, copilul sau nepotul lui moștenește gena de bețiv a tatălui său. Observăm că unii copii nu se pot căsători, sau alții nu pot naște copii, sau alții care se nasc cu boli incurabile tot datorită păcatelor părinților. Există unii oameni care contestă și chiar se revoltă împotriva Divinității că „de ce să sufere copilul, mai bine sufăr eu”. Aici sunt tainele lui Dumnezeu de nepătruns. Ființa umană este judecată în cadrul arborelui său genealogic. Deci este judecată ca persoană până la un anumit punct, după care intervine judecata în neamul său, care este luat ca un întreg în ansamblu ca o unitate personală în diversitatea neamului. O persoană dintr-un arbore genealogic, dintr-o familie a făcut mai mult pentru suflet, alta deloc, și toate sunt judecate pe lângă faptele personale și în cadrul arborelui genealogic. Pot face bine sau rău descendenților sau semenilor cu care au avut contact în viață, direct sau indirect. Căci bucuria este mai mare atunci când se mântuiește tot neamul, toată familia, dacă este posibil, nu numai o persoană din arborele genealogic. Există legea compensării în acel neam. Ce mai putem face pentru igienizarea arborelui nostru genealogic, pentru iertarea păcatelor înaintașilor noștri?
– Să-i pomenim la liturghii cu parastase cât mai des pe an pe toți cei adormiți din neamul nostru, părinți, bunici, străbunici, după tată și după mamă în linie directă până la al patrulea neam.
– Să dăm de pomană alimente, îmbrăcăminte, bani, etc. și să pomenim numele lor. Adică, milostenia o facem în numele lui Dumnezeu pentru iertarea păcatelor și pomenim numele celor morți ai noștri. Să citim Acatistul pentru cei adormiți. Pe părinții și bunicii care sunt în viață să-i obligăm să-și facă acest „duș duhovnicesc” în baia spovedaniei. Deci să-i obligăm cât mai urgent, atâta timp cât mai sunt lucizi și conștientizează gravitatea păcatelor vieții lor, să se spovedească la un duhovnic bun. Chiar dacă nu mai apucă să facă fapte bune de pocăință, spovedania odată făcută este cheia dezlegării păcatelor. Dezlegarea se face numai aici pe pământ. Dincolo nu mai are cine să ne-o facă. (www.crestinismortodox.ro )