În general, toți creștinii, mai mult sau mai puțin antrenați în viața liturgică a Bisericii, cunosc faptul că zilele de miercuri și vineri din cursul săptămânii sunt zile de post, adică zile în care se consumă numai hrană de origine vegetală, fără carne, ouă, brânză sau lapte.
Mențiunile despre obișnuința creștinilor de a posti în zilele de miercuri și vineri sunt foarte timpurii, aceste zile apărând ca zile de postire încă în documentele primelor trei secole.
Exigența postirii în zilele de miercuri și vineri de peste an este aceeași cu a zilelor din perioada Postului celui Mare, nefiind îngăduite excepții de la rânduiala postirii decât celor grav bolnavi. În Pravilele călugărești, adică cărțile care rânduiesc modul de viețuire al monahilor, postul de miercurea și vinerea este indicat ca fiind unul cu ajunare totală până la ceasul al IX-lea, adică după slujba Vecerniei, luându-se doar o singură masă, seara, masă la care se consumă mai mult hrană uscată, pâine și apă, sau fiertură din legume și fructe, neconsumându-se nici untdelemn.
Miercuri a fost trădat Mântuitorul de către Apostolul Iuda
În aceste zile nu este îngăduită săvârșirea nunților, din pricina meselor îmbelșugate care urmează cu acest prilej.
Există câteva săptămâni speciale în cursul anului liturgic în care zilele de miercuri și vineri sunt exceptate de la post, aceste zile fiind însemnate în calendarele noastre ca fiind zile cu „harți”.
Postul din ziua de miercuri reprezintă înfrânarea creștinilor de la bunurile de hrană, pentru că în ziua aceasta a fost trădat Mântuitorul de către Apostolul Iuda pentru doisprezece arginți, din această zi începând pregătirea Mântuitorului pentru Patima Sa cea de bunăvoie. Nemâncând în această zi decât hrană aspră, creștinii voiesc să arate prin aceasta că nu-L vând pe Hristos, asemeni lui Iuda, pentru o mâncare sau băutură aleasă, ci că ei aleg în locul mâncărurilor și băuturilor starea nevoinței, pătimind puțin împreună cu Hristos aici pe pământ, pentru a fi făcuți părtași mesei Împărăției lui Dumnezeu, în ceruri.
Vinerea este ziua în care Mântuitorul a îndurat patimile
De asemenea, vinerea este ziua în care Mântuitorul a îndurat patimile: biciuirile, scuipările, lovirile, răstignirea pe Cruce și moartea pentru păcatele noastre. Or, în ziua în care Hristos, Împăratul nostru, stă pe Cruce pentru păcatele noastre, noi nu putem să ne îmbuibăm de mâncăruri și băuturi peste măsură, ci stăm în priveghere și așteptare, în post și rugăciune, știind că Jertfa lui Hristos de pe Cruce ne învrednicește pe fiecare dintre noi de vederea cereștii Sale Împărății.
Postirea din zilele de miercuri și vineri are de asemenea rostul pregătirii duhovnicești a credincioșilor, alături de Taina Spovedaniei, pentru primirea Sfintei Împărtășanii, la Dumnezeiasca Liturghie care se săvârșește în fiecare duminică și sărbătoare.
Acestea sunt considerentele pentru care creștinii postesc în toate miercurile și vinerile de peste an, arătând prin aceasta statornicia lor în credința că Hristos lucrează prin Patimile Sale, pentru mântuirea sufletelor noastre.
(pr. lect. dr. Lucian FARCAȘIU, www.ziarullumina.ro)
