De ce nu ne amintim nimic din viața de bebeluș

Oamenii nu păstrează amintiri din perioada când erau foarte mici; cei mai mulți dintre noi nu își amintesc lucruri întâmplate înainte de vârsta de 3 ani, fenomen denumit amnezie infantilă. Aspectele legate de formarea și stocarea amintirilor la vârste foarte mici i-au nedumerit multă vreme pe oamenii de știință, dar, recent, un studiu a dezvăluit un mecanism fizic care ar putea explica de ce se petrec lucrurile astfel.
În creierele mamiferelor foarte tinere, se formează permanent celule noi, iar acest proces interferează cu funcționarea circuitelor neuronale responsabile de stocarea amintirilor, arată un studiu publicat în revista Science .
În creier se formează celule noi pe toată durata vieții – proces numit neurogeneză – dar în creierele ființelor umane foarte tinere acest proces este deosebit de rapid, în special în hipocamp, arie cerebrală implicată în învățare și memorie.
Neurogeneza ajută procesul învățării și îmbuntățește memoria, însă, la copii, fenomenul are și un revers: formarea noilor celule poate afecta circuitele asociate memoriei.
Oamenii de știință au făcut aceste descoperiri cu ajutorul unor studii pe animale: au stimulat formarea unor anumite amintiri la animale – creând o asociere între un anumit loc și un șoc electric slab – apoi au modificat rata neurogenezei și au observat ce efect au aceste modificări asupra memoriei.
Stimularea neurogenezei la șoarecii adulți (cu ajutorul activității fizice sau cu medicamente) le-a slăbit acestora capacitatea de memorare; în schimb, încetinirea neurogenezei le-a conferit șoarecilor o capacitate mai bună de a ține minte.
Și amnezia infantilă poate fi influențată: încetinirea neurogenezei la puii de șoarece i-a făcut pe aceștia să aibă o ținere de minte mai bună.
Cercetătorii au testat și două specii de rozătoare care au, la naștere, creiere maturizate în grad mai înalt decât șoarecii: cobaii și o specie de rozător din Chile, numită degu (imaginea de mai jos).
Pui de cobai și de degu au o viteză mai scăzută a neurogenezei; ca urmare, nu prezintă, de obicei, amnezie infantilă. Când cercetătorii au mărit viteza neurogenezei la cobai și degu, capacitatea animalelor de a-și aminti a scăzut.
Deși studiile au fost realizate pe rozătoare, similaritățile care există între creierele tuturor mamiferelor ar putea face ca aceste descoperiri să fie, într-o oarecare măsură, valabile și pentru oameni.
Deoarece capacitatea creierului este limitată, ștergerea unor amintiri vechi pentru a face loc unora noi ar putea fi un mod de a optimiza utilizarea acestei capacități.
Sursa: Vox