Mi-am întrebat un coleg de serviciu, jurnalist specializat în macro economie, “de ce gafează Boc?” și mi-a răspuns simplu: “Pentru ca habar n-are economie!”. Adică pentru că nu știe ce vorbește și nici nu-și dă seama când greșește. E nevoie de o întreagă rafală de reacții la o declarație a liderului democrat pentru ca acesta să dea semne de răspuns.
„Pornesc de la premisa că un parlamentar, un primar, care are un salariu de 30 de milioane de lei, și un pensionar care o pensie de două sau trei milioane de lei nu ar trebui să beneficieze de același regim, adică de o cotă mai scăzută la alimente. Parlamentarul sau primarul poate să plătească în continuare 19%, în timp ce pensionarul se află într-o categorie defavorizată, cu venituri scăzute, și ar trebui să plătească 9%, sau chiar taxa zero”. Aceasta este declarația cu care Emil Boc, primar al Clujului și președinte al PD a demonstrat colegilor de parlament, miniștrilor din propriul guvern, experților din economie, presei de specialitate și oamenilor simpli că vorbește gura fără el. Potrivit lui Boc, scăderea taxei pe valoarea adăugată, la alimentele de bază, ar trebui să se facă diferențiat, în funcție de venituri. Aceasta a fost o ieșire populistă, în genul celor cu care ne-a obișnuit PSD-ul, într-o încercare disperată de a arăta compasiune națiunii. Dar Boc nu lucrează la PSD. El e liderul democrat și primar al Clujului.
Analiștii economici și foștii miniștri ai Finanțelor au explicat imediat că ideea lui Boc este absurdă și că așa ceva nu se poate administra. Dar lui Boc nu-i pasă de asta. Chit că a revenit într-o conferință de presă în care a încercat să ne explice că de fapt noi nu am înțeles ce a vrut el să spună. Lui Boc nu-i pasă pentru că, de fapt, nu de grija națiunii a scos el porumbelul pe gură. Ci dintr-o din ce în ce mai vizibilă dorință de a se afirma în politică drept un presupus premier al României. Cu cât mai mult se adâncește disputa dintre Băsescu și Tăriceanu, cu atât foiește Boc pe la televizoare. Cu cât Tăriceanu răspunde mai civilizat bădărăniilor pediste, clătinându-și scaunul de prim-ministru, cu atât Boc dă din aripi de premier virtual. Boc uită că de fapt prima lui datorie o are față de clujeni, că acolo a depus un jurământ de credință și că prioritățile lui sunt legate de soarta acelui oraș și nu de cota TVA. Ce face Boc ca lider de partid ne interesează mai puțin. Cât de mult afectează viata națiunii și buzunarele românilor strategiile gândite de Boc, se va vedea atunci când Boc va ajunge să conducă – dacă va ajunge vreodată – națiunea sau guvernul. Deocamdată, Boc greșește. El nu e premier. El e primar. Și, arhicunoscut deja, este omul-bun-la-toate al lui Băsescu. Sfatul analiștilor pentru domnul Boc este să se consulte cu ei, înainte de a face astfel de propuneri. Un astfel de specialist, profesorul de economie Daniel Daianu spune ca “declarația domnului Boc face parte din categoria unicat”. Un unicat în seria gafelor pediste.
De asta greșește Boc.
