De 15 ani, Oana – Elena Cojocari, din localitatea Sf. Ilie, comuna Șcheia, suferă de tetrapareză spastică și este țintuită într-un scaun cu rotile. Nu știe ce înseamnă să alergi, să dansezi, să te bucuri de viața de adolescent… pe propriile picioare. Mereu are nevoie de un însoțitor, de cineva care să o ridice din pat, să o așeze în scaunul cu rotile, scaun care i-a devenit prieten și dușman în același timp. S-a grăbit să vină pe lume la șapte luni, cu o greutate de doar 980 de grame, neștiind că o boală grea o va țintui la pat la câteva luni după naștere. A terminat recent clasa a VI-a, învățământ la domiciliu, și-a făcut buletin și speră în fiecare zi că va veni și momentul în care se va ridica singură din scaunul cu rotile și va putea să facă câțiva pași fără însoțitor.
Pradă unei boli necruțătoare
Mama Oanei, Nicoleta Cojocari, în vârstă de 37 de ani, ne-a spus că până la patru luni, fetița nu a avut probleme de sănătate. „La patru luni am mers cu ea la spitalul din Suceava, cu o banală răceală. Nu știu ce s-a întâmplat atunci. I s-a administrat o injecție, nu știu ce să spun, doar că din acel moment fetița a intrat în comă. Am tot fost cu ea prin spitale, iar la 9 luni, medicii i-au pus un diagnostic greu de acceptat, tetrapareză spastică, care i-a afectat complet locomoția. Am mers cu Oana și la alți medici din țară, care i-au pus același diagnostic. A fost operată la ambele picioare în mai multe rânduri. Din păcate, au trecut anii și, din lipsa banilor, am stagnat orice ședință de recuperare, nu am dus-o la un spital universitar pentru a o opera la genunchi, după cum ni s-a sugerat, și nici nu am cum să-i aduc un kinetoterapeut la domiciliu. Nu ne permitem”, ne-a povestit mama Oanei.
Are nevoie de recuperare și de un regim alimentar sănătos
Adolescenta are nevoie de ședințe de recuperare, de tratament balneoclimateric, de un regim alimentar sănătos, doar că toate acestea au un preț, pe care părinții Oanei nu-l pot plăti. Tatăl Oanei are un venit ce depășește cu puțin 700 de lei lunar, mama fetei primește lunar salariu de însoțitor, de circa 500 de lei, la care se adaugă alocația de stat pentru Oana și fratele ei, cu doi ani mai mare, elev în clasa a XI-a, la un liceu sucevean. Cu acești bani, familia Cojocari reușește cu greu să le asigure cele necesare celor doi copii, dar mai ales Oanei.
„Nu am mâncat anul acesta căpșuni”, ne-a spus Oana, pentru că mama ei nu și-a permis acest lux. Deși îi plac mult fructele, care nu ar trebui să-i lipsească zilnic din alimentație, adolescenta ne-a spus că, atunci când mama ei își permite, îi cumpără câte o banană.
Cea mai mare „extravaganță” pentru Oana este atunci când mama ei o scoate din când în când în oraș, unde îi cumpără câte o înghețată. Asta, după ce o urcă cum mare greutate într-un mijloc de transport, pentru a ajunge în oraș, după ce este „zdruncinată” din toate încheieturile, din cauza drumurilor proaste și a gropilor din asfalt.
Venituri mici, cerințe mari
Ca orice adolescentă, Oana iubește muzica, are prieteni care o vizitează și o scot la plimbare cu căruciorul prin localitate, oameni care atunci când Oana își aniversează ziua îi sunt aproape și o fac fericită.
Ea se simte tare stingheră, necăjită când vorbește despre ceea ce și-ar dori, dar părinții ei nu-și permit să-i asigure: fructe, o alimentație bogată în proteine, vitamine, un sejur la o stațiune balneoclimaterică, care ar costa-o, împreună cu însoțitorul ei, mama, circa 750 de lei, pentru 18 zile. „Nici nu pot să mă gândesc la așa ceva. Este salariul meu pe o lună și jumătate. De peste patru ani nu am mai dus-o nicăieri pe Oana. O ședință de kinetoterapie este 30 de lei. Nu ne permitem. Îi fac eu masaj zilnic, dar are nevoie de mai multe proceduri pentru ca mușchii de la picioare să nu se atrofieze. Pericolul este ca boala să nu se accentueze. Mâinile și le poate folosi mai bine, scrie și singură, cât de cât, dar poate folosi calculatorul, tastatura, ceea ce îi este de mare folos. Ar avea nevoie și de ochelari, pentru că are strabism și vede din ce în ce mai rău”, ne-a mai spus Nicoleta Cojocari.
Întâlnire emoționantă cu Keo și Alexandra Ungurenu
Sunt multe bucuriile adolescenților din ziua de azi, diverse și diversificate, însă, pentru Oana, cele mai fericite momente au fost atunci când a câștigat, la un post de radio, două bilete la concerte cu Keo și Alexandra Ungureanu, cu care și-a făcut fotografii, dar și atunci când mama ei a dus-o la un concert cu Fuego.
„A fost foarte frumos. Mi-ar plăcea să mai merg și la alte spectacole. Îmi place să ascult muzică ușoară și îmi place și limba engleză”, a spus Oana.
“Fă o mămăligă și pune puțin zahăr… O să mi se pară că este o prăjitură”
De mititică își dorea să devină medic, apoi profesoară de engleză, iar acum și-ar dori să se facă kinetoterapeut, pentru a-i ajuta pe copiii bolnavi ca ea. „Este un copil foarte sensibil. Nu spune tot ce o doare, tot ce și-ar dori, dar o văd că se închide în ea și suferă enorm. Noi, ca părinți, încercăm să îi asigurăm hrana zilnică, fără să reușim să-i cumpărăm dulciuri, fructe, vitamine. Într-o duminică i-a fost poftă de ceva dulce. I-am spus că nu am bani să-i cumpăr. Atunci mi-a spus: «Fă o mămăligă și pune puțin zahăr… O să mi se pară că este o prăjitură». Vă dați seama ce am simțit în acel moment?!”, ne-a povestit mama Oanei.
Ajutați-o pe Oana!
O temere și mai mare ce se ascunde în sufletul Nicoletei Cojocari este aceea că Primăria Șcheia ar putea să ajungă în situația de a nu mai plăti ajutorul de însoțitor, situație în care mama Oanei și-ar pierde salariul, ceea ce ar însemna o situație dramatică pentru adolescenta paralizată din Sf. Ilie.
Cei care pot să o ajute pe Oana sunt rugați să sune la numărul de telefon 0740 424 580. Orice sprijin, orice telefon de încurajare, orice sumă cu care și-ar putea plăti un tratament, i-ar fi de mare folos Oanei.
