„Datorită” sau „din cauza”?



Deosebit de frecventă în uzul limbii actuale este folosirea nediferențiată a prepozițiilor „datorită” (prepoziție sintetică) și „din cauza” (prepoziție perifrastică): (1) „Sînt fonduri care nu ajung unde trebuie datorită insuficientei cunoașteri a situației din zonă” (Realitatea, 12 octombrie 2006). (2) „Ne-am despărțit datorită altora” (TVR 1, 23 octombrie 2006). (3) „Din cauza altor modificări […] vom reuși să jucăm” (Radio Iași, 8 octombrie 2006). (4) „Am făcut mai mulți kilometri cu avionul decît au făcut mulți în lumea asta din cauza faptului că nu am avut spaime de felul ăsta” (Antena 3, 23 octombrie 2006).
Folosirea corectă, în spiritul limbii române, a celor două prepoziții presupune distingerea între cauze cu efecte pozitive, benefice și cauze cu efecte negative, neplăcute: „datorită” – ca și „grație”, „mulțumită” etc. – nu poate fi pus în legătură decît cu acele cauze al căror efect ne face să ne simțim „datori” sau „îndatorați” față de acea cauză. A spune, deci, „datorită insuficientei cunoașteri” este o exprimare incorectă, cu excepția cazului în care vorbitorul s-ar declara (cu intenție ironică sau nu) recunoscător față de virtuțile ignoranței. În același fel, nu este admisibilă folosirea prepoziției „datorită” în contextul (2), „ne-am despărțit datorită”, decît dacă despărțirea ar fi o bucurie pentru care vorbitorul s-ar simți „dator” / „îndatorat” – subînțeles contrar contextului din care a fost extras enunțul în atenție, și anume, relatarea cauzelor unui divorț nedorit. Referirea la o „cauzalitate benefică”, proprie utilizării adecvate a prepoziției „datorită” poate fi validată numai de o intenție diferită de comunicare, intenție explicitată în context (un rol important poate avea și intonația în codul oral, căci altminteri, cu intonație neutră se pot emite numai adevăruri quasi-unanim acceptate). Dimpotrivă, perifraza prepozițională „din cauza”, la fel ca „din pricina” (aceasta din urmă în legătură cu cuvinte ca „pricină”, „a căuta pricină”, „împricinat”, „a pricinui”) precedă enunțarea unei cauze cu efecte negative. Prin urmare, nu este corectă folosirea perifrazei „din cauza” în contextele (3) și (4). Corect: „datorită altor modificări”, „datorită faptului că nu am avut spaime”. Utilizarea indistinctă a celor două prepoziții („datorită”, „din cauza”) în discurs reprezintă o simplificare semantică distorsionată, reflex al lipsei de discernămînt sau / și al ignorării restricțiilor semantice de îmbinare a cuvintelor. Atunci, însă, cînd vorbitorul invocă o cauză fără a fi preocupat de evaluarea și precizarea efectului pozitiv sau negativ al acesteia, se pot folosi conjuncțiile „pentru că”, „deoarece”, „întrucît”, „căci” etc. Acestea au o valoare neutră din punctul de vedere precizat mai sus.