Dați în urmărire de Spitalul de Urgență Suceava

Asistența medicală gratuită și decontarea acesteia către spital, de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CAS), este condiționată de identificarea precisă a pacientului, pe baza codului numeric personal (CNP). În cazul copiilor neînregistrați la Starea Civilă, al celor născuți în străinătate, care nu au încă documentele românești, sau al persoanelor care nu au înscris CNP-ul în buletin, spitalul le acordă îngrijirea medicală de care au nevoie, numai că ulterior nu-și poate recupera contravaloarea serviciilor medicale de la CAS.
Spitalul de Urgență Suceava solicită ajutorul poliției pentru a afla codul numeric personal al câtorva zeci de pacienți, majoritatea copii, care au fost internați în Spitalul de Urgență Suceava. Din motive de confidențialitate a datelor pacienților, spitalul poate apela doar la poliție sau la Serviciul de Evidență Informatizată a Persoanei pentru a afla aceste date, de care are nevoie pentru decontarea, de către CAS, a serviciilor medicale oferite pacienților.
Managerul general al Spitalului de Urgență, dr. Doina Ganea Motan, afirmă că în această situație au fost, numai în primele 6 luni ale acestui an, 32 de pacienți, din totalul de 11.174, câți au fost externați.
Cei mai mulți au fost copii, 19, care au fost internați în secțiile Pediatrie-16, Chirurgie și Ortopedie pediatrică – 16 și unul la Boli infecțioase copii. Ceilalți pacienți fără CNP au fost internați la Cardiologie – unul, Chirurgie generală- doi, Medicină internă – doi, Neurochirurgie – unul, Obstetrică – două paciente, Ortopedie – trei și Psihiatrie – doi. Din datele pe care le-au dat ei la internare, 19 locuiesc în orașe și 13 la țară, 9 femei și 23 de bărbați.
În toate cazurile a fost vorba de urgențe medicale, la internare medicii au luat de bune datele oferite de pacienți, iar ulterior au avut surpriza să afle chiar că unele adrese declarate sunt fictive.
„La copii, există situația celor care s-au născut în străinătate, au fost aduși în țară și, eventual, lăsați în grija bunicilor, care fie nu s-au ocupat de obținerea documentelor românești de identitate, fie au fost descurajați de procedurile implicate de aceasta. De asemenea, am avut și cazuri de copii care pur și simplu nu au fost declarați de părinți la Starea Civilă, nu aveau nici un fel de documente. Strict legal, chiar și în cazul copiilor avem nevoie de CNP pentru a ni se deconta serviciile de Casa de Asigurări”, a precizat dr. Ganea Motan.
Nașterea copiilor se declară în maximum 15 zile, la primărie În perioada ianuarie-mai, finanțarea spitalului nu a fost influențată de pacienții fără CNP deoarece unitatea spitalicească și-a depășit contractul la număr de pacienți externați, iar cazurile menționate au fost tăiate din depășirile de contract.
În luna iunie, CAS a anulat cinci cazuri din cauza absenței CNP, suma cheltuită de spital cu îngrijirile medicale acordate acestora fiind de 6.149 lei.
Potrivit legii, părinții sunt obligați să își declare copiii la primării în maximum 15 zile de la naștere. În cazul în care omit acest lucru, dar se prezintă în primul an al vieții copilului la administrațiile locale, nașterea poate fi înregistrată prin dispoziție de primar. Peste acest termen este nevoie de sentință judecătorească.
Pentru copiii născuți în străinătate, circuitul birocratic al transcrierii documentelor emise de autoritățile străine este și mai complicat.
În cazul certificatelor de naștere, cererile, însoțite de documentele necesare, sunt depuse pentru copiii aduși în țară, de părinții însoțitori, la oficiile de stare civilă de pe raza ultimului domiciliu stabil (cel dinaintea plecării în străinătate).
Trei luni pentru certificatul de naștere românesc al unui copil născut în străinătate Dosarele sunt transmise de oficiile de stare civilă birourilor de evidență informatizată a persoanelor, de unde pleacă la serviciile județene de evidență a persoanelor, iar de aici la Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor (INEP).
După avizare, dosarul se întoarce la biroul de stare civilă teritorial, care emite certificatul. Transportul acestor documente are un regim special și întreaga procedură poate dura până la 3 luni, în cazul copiilor care au vârsta până la 1 an, iar pentru cei mai mari poate dura mai mult, deoarece este nevoie de sentință judecătorească.
Până la finalizarea formalităților copiii nu mai pot părăsi România, deoarece în lipsa certificatului de naștere românesc nu se poate face nici o mențiune în pașaportul părintelui însoțitor.
Părinții se întorc la muncă în străinătate pentru a nu-și pierde slujba, iar copiii rămân în grija altcuiva. În cazul în care acești copii au probleme medicale, rudele merg cu ei la medic, dar mai departe nu se implică în rezolvarea problemelor legate de identitatea lor din punct de vedere legal.