Darul rugăciunii

„Când l-au luat ca să fie sfâșiat de fiare sălbatice și el avea neîncetat pe buze numele lui Iisus, păgânii l-au întrebat de ce rostește într-una acest nume. Sfântul a răspuns că are numele lui Iisus Hristos scris în inimă și că mărturisește cu gura ceea ce este întotdeauna în inima lui.
(Sf. Ignatiu din Antiohia)
„Darul pe care l-am primit de la Iisus Hristos în sfântul botez nu este nimicit, ci doar ascuns ca o comoară în pământ. Bunul simt și recunoștința ne cer să dezgropăm cu grijă această comoară și să o aducem la lumină. Aceasta se poate face în două feluri. Darul botezului este mai întâi arătat prin împlinirea întocmai a poruncilor; cu cât le urmăm mai mult, cu atât darul strălucește peste noi cu mai multă splendoare. În al doilea rând, vine la lumină și este arătat prin neîntrerupta invocare a lui Iisus Hristos, sau prin continua aducere aminte a lui Dumnezeu, ceea ce este același lucru. Prima metodă este puternică, dar a doua și mai mult, până acolo încât chiar împlinirea poruncilor este întărită prin rugăciune”. (Sf. Grigore Sinaitul)
„Rugăciunea a fost întotdeauna de o importanță reală pentru mine și nu am părăsit niciodată obiceiul format în copilărie a rugăciunilor de dimineață și seară; dar în practicarea rugăciunii lui Iisus sunt doar o începătoare. Aș dori, totuși, să vorbesc despre ea pentru că, chiar dacă am atins doar marginea vesmântului ceresc, bucuria pe care am primit-o a fost atât de mare încât doresc să o împărtășesc cu alții”. (Prințesa Ileana a României)
Filoteus Sinaitul: „Aducându-ți aminte de Iisus Hristos, adună-ți mintea cere rătăcește prin străinătăți”.
Henri Nouwen: Rugăciunea continuă în mine chiar și atunci când vorbesc cu alții sau fac o muncă manuală. Rugăciunea a devenit prezentă activă a Duhului Sfânt care mă păzește prin viață. Vedem astfel cum prin rugăciunea lui Iisus în inimă, întreaga zi devine o rugăciune neîncetată.
Sf. Teofan Zăvorâtul
„Fă-ți obiceiul de a rosti aceste cuvinte având mintea în inimă, „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, ai milă de mine”. Și această rugăciune, după ce ai învățat să o folosești cum trebuie, sau mai bine zis când se întipărește în inima ta, te va duce la scopul pe care-l dorești: Îți va uni mintea cu inima, îți va liniști frământarea gândurilor și îți va da puterea de a stăpâni mișcările sufletului tău.
Gabriela Winckler
În Răsăritul creștin, rugăciunea lui Iisus este rugăciunea celui care asemenea fiului risipitor, se întoarce acasă.
Episcopul Iustin
Fiecare creștin trebuie să fie unit cu Domnul în inimă, și calea cea mai bună către această unire este tocmai rugăciunea lui Iisus.
Sf. Hesychius
După ce ne-am curățat și unit mințile prin rugăciunea lui Iisus, gândurile noastre înoată ca niște delfini într-o mare liniștită.
Sf. Grigore de Nissa: Numele lui Dumnezeu nu îl cunoaștem, ci ne mirăm înaintea lui.
Din „Pelerinul Rus”
„Când m-am rugat în inimă, totul mi-a părut încântător și frumos. Copacii, iarba, păsările, aerul și lumina păreau a-mi spune că există de dragul omului, că mărturisesc dragostea lui Dumnezeu pentru om, că toate se roagă și-I cântă Lui laudă”.
„Am început din nou să umblu prin lume. Dar de acum nu mai mergem singur, plin de griji. Chemarea Numelui lui Iisus îmi dădea bucurie pe cale. Toți erau buni cu mine. Dacă cineva mă lovește, nu am decât să spun – Ce dulce este rugăciunea lui Iisus! – și durerea și mânia dispar și le uit în întregime.
Arhimandritul Hierotheos Vlachos
„Sf. Pavel scrie, „… nimeni nu poate spune, Iisus este Domn, decât prin Duhul Sfânt” (1 Cor. 12:3). Când cineva se roagă rugăciunea lui Iisus, Duhul Sfânt se coboară peste el ca norul peste muntele Tabor.
Avva Filimon: „Strigă către El cu pasiune: „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, ai milă de mine păcătosul.” Fă-o neîncetat, în biserică și acasă, în călătorie, la lucru, la masă și în pat: cu alte cuvinte, de când deschizi ochii până când îi închizi. Este ca și cum ai ține un obiect în soare, căci te ții pe tine însuți înaintea feței Domnului, care este soarele lumii spirituale”.