Numit, până în 1783, când este colonizat cu ruteni, Dănilești, cut al satului Măriței, a cărui istorie este îndreptățit să și-o asume, satul Danila, de pe pârâul Danila, „care curge prin Dănilești”, era o seliște pustie în 1774.
În 1843, biserica Sfinților Cosma și Damian din Dănila, înălțată la Costâna, în 1786, și adusă la Dănila, în 1812, de către ctitorul Ioan de CÂRSTE, cu 398 enoriași, era slujită de preotul administrator George PALIEVICI. În 1876, când parohia avea 672 enoriași, preot era Dimitrie BRĂILEAN. În 1907, parohia avea 946 enoriași, preot fiind Vasile de VOLCINSCHI, născut în 1861, preot din 1891, cantor fiind, din 1900, Meftodie IONAȘCU, născut în 1871[1].
Banca poporală din Danila a fost înființată, în 1902, de Vasile de Volcinschi și de Metodiu Ionașcu.
Părțile satului, așa cum sunt confirmate de Secția regională de învățământ Suceava, din 1955, erau Cotul, Dealul și Valea.
„În luptele din Iulie 1915 de la Boian și Rarancea a fost rănit și fântânarul Anton Hoșmanciuc din Danila și așa de grav, încât, la 1 August, a repăusat, lăsând în urmă 6 copii fără casă și masă. Primăria din Danila a hotărât să le dăruiască un loc de casă”, iar parohul Ion Berariu a făcut un apel la o colectă publică în folosul orfanilor[2].
„Pentru copiii fântânarului căzut în război, Anton Hoșmanciuc, au contribuit la primăria din Danila: IPC Sa Dl. profesor univ. Dr. Emilian Voiuțchi – 10 coroane, PV Sa părintele exarh din Rus-Moldovița Teofil Bocancea – 4 coroane, Cuvioșia Sa părintele din Gemene Dumitru Perhinschi – 10 coroane”[3].
DAVIDENI (I). Aflat pe malul stâng al Siretului Mic, între Banila Moldovenească și Cireș, împărtășind, deci, întreaga istorie a satului Banila pe Siret, Davidenii erau doar un loc pe hotarul Banilei, în 1783.
În 1786, s-a sfințit, la Davideni, biserica de lemn, cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril.
În 1843, biserica Sfântul Mihail din Davideni, înălțată în 1786, restaurată în 1883, cu 820 enoriași, aflată sub patronajul lui Nicolai de GOIAN, era slujită de preotul administrator Iordachi STEPANOVICI. În 1876, parohia avea 1.121 enoriași, paroh fiind Ioachim PATRAȘ. În 1907, biserica din Davideni, închinată, din 1883, Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, era patronată de Anna de GRIGORCEA și de evreul Hermann WOHLIN, paroh fiind Mihail NICHITOVICI, născut în 1855, preot din 1882, paroh din 1892, iar cantor, din 1898, Nicolai HOTOPILĂ, născut în 1869.
În Davideni funcționa, din 1877, o școală cu 3 clase, o altă școală, cu o clasă, fiind deschisă în cătunul Zrub, din 1896[4].
O listă de subscripție pentru construirea bisericii ortodoxe din Cacica, din decembrie 1891, încredințată lui „Alexandru TARNAVSCHI, administrator parochial în Davideni”, și de soția lui, Eugenia, conține următoarele nume de localnici: boieroaica Leontina de GOIAN, Minodora FILIEVICI, învățătorul Ioan GRIGOROVICI, răzeșul Ion alui Niculaiu DUMITRIUC, Gheorghi STRUGARIU, Ilie TCACIUC, Atanasie TOMIUC, Ion TOCARIUC, Dimitrie GATEJ, Ion NEVOTNEI, Vasile GATEJ, Precopie RÂNDIUL, Petru CUCIREA, Ioan DAVIDEANU, Ioan GATEJ, Ioan TANIEVSCHI, Istratie STRUGARIU, Ioan MITROFANOVICI și Petru STRUGARIU[5].
[1] SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 44, 1876 p. 35, 1907 p. 132
[2] VIAȚA NOUĂ, Anul III, nr. 162, 12 septembrie 1915, p. 4
[3] VIAȚA NOUĂ, Anul III, nr. 164, 17 octombrie 1915, p. 4
[4]SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 35, 1876 p. 68, 1907 p. 144
[5] GAZETA BUCOVINEI, Nr. 33/1892, p. 3