Istoricul dr. Daniel Hrenciuc, un cercetător consacrat în problematica minorităților etnice din arealul bucovinean (cu o teză de doctorat în domeniu), autorul unor lucrări foarte bine documentate și îndrăznețe ca abordare referitoare la rolul și rostul minorităților din Bucovina, a lansat recent, la Biblioteca „Tudor Flondor” din Rădăuți, într-o ediție revăzută și adăugită, lucrarea intitulată „Dilemele conviețuirii: Evreii în Bucovina (1774 -1947)”.
„Un tablou complex și detaliat asupra vieții, activității, acțiunilor și realizărilor minorității evreiești din Bucovina”
Cartea, care, așa cum precizează autorul în „Introducere”, prezintă în cele peste 600 de pagini „evoluția istorică a evreilor în spațiul bucovinean”, cu episoadele „extrem de complexe, sensibile și controversate, de la așezarea acestora în diferite localități ale Bucovinei istorice și afirmarea lor drept o comunitate puternică și influentă, până la momentele complicate și sensibile ulterioare unirii Ducatului Bucovina cu Regatul Român și implicit, într-o directă relație cu evoluțiile înregistrate pe plan european la fenomenele de o mare unicitate și tragism specifice Holocaustului”, este, după cum a apreciat prof. univ. dr. Ștefan Purici, rectorul Universității „Ștefan cel Mare” Suceava, „un studiu extrem de documentat” care etalează „un tablou complex și detaliat asupra vieții, activității, acțiunilor și realizărilor minorității evreiești din Bucovina”.
O lucrare care „trebuia să apară în istoriografia română”, așa cum a remarcat lectorul univ. dr. Radu Florian Bruja, care vizează trecutul și evoluția unei etnii care „a contribuit extrem de mult la dezvoltarea economică și culturală a Bucovinei”.
Necunoașterea sau desconsiderarea trecutului pot genera situația, absurdă dar nu imposibilă, repetării istoriei
Structurată pe XXII de capitole, care prezintă „Evreii în Bucovina Habsburgică” (cu secțiuni bine conturate – pe câteva localități – referitoare la elementele de arhitectură iudaică, sinagogi, rabini și personalități, profesiuni, bănci, comerț și industrie…), „Perioada de aur a evreimii bucovinene (1867 – 1914)”, „Hasidismul”, „Economie și societate”, „Czernowitz: un Ierusalim bucovinean”, „Învățământul”, „Elite culturale și politice ale evreilor din Bucovina”, „Societăți și organizații evreiești”, „Primul război mondial și crearea Consiliului Național Evreiesc”…până la „Statutul cultului mozaic în România Întregită”, sau „Deportările evreilor din Bucovina în Transnistria” și „Ghetoul de la Cernăuți”…, cu „Concluzii”, „Anexe” și o „Bibliografie selectivă”, lucrarea, care este un recurs la diversitate și toleranță, ne atrage totodată atenția că necunoașterea sau desconsiderarea trecutului pot genera situația, absurdă dar nu imposibilă, repetării istoriei.
