Curtea de Apel București arată, în motivarea deciziei prin care a decis cercetarea în libertate a șefului PTF Albița, Cristian Daniel Corban, și a altor șapte polițiști, că referirile martorului sub acoperire privindu-i pe aceștia sunt generice, iar probele audio-video sunt neclare.
Judecătorii CAB arată în motivarea deciziei din 23 februarie, când au decis arestarea preventivă a șapte polițiști de frontieră de la Albița și lăsarea în libertate a altor opt, printre care și șeful PTF, Cristian Daniel Corban, că „în mod necontestat, în raport de încadrarea juridică pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, condiția prevăzută de articolul 148 litera f teza I (legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani), este îndeplinită pentru toți cei 15 inculpați”.
Instanța notează însă că, deși această condiție este îndeplinită, „referitor la existența unor probe și indicii temeinice care să justifice presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele reținute în sarcina lor, pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală, există o serie de distincții și diferențieri între situațiile lor juridice”.
Judecătorii susțin că nu în cazul tuturor celor 15 polițiști rapoartele investigatorului sub acoperire sau probele audio-video probează pe deplin presupusele fapte de corupție de care îi acuză procurorii anticorupție.
Material probator cu premise-șablon
„Materialul probator prezentat Curții de către Parchet are un anumit caracter de generalitate, în sensul că o serie de premise-șablon și descrieri faptice sunt aplicate tuturor inculpaților. Denunțul făcut de numitul B.V., șeful Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră Vaslui, are de asemenea un caracter general, referindu-se la fapte de corupție la P.T.F. Albita, fără elemente concrete, apte să conducă la o concluzie fundamentată cu privire la situațiile ce fac obiectul cauzei (fila 35, vol. I). De asemenea, unele dintre procesele verbale ale investigatorului sub acoperire nu conțin date necesare pentru identificarea certa a persoanelor implicate in acte de corupție, împrejurările în care acestea s-au comis, eventualele foloase materiale pretinse, primite ori acceptate. De altfel, investigatorul sub acoperire, prin ordonanța Parchetului, avea atribuții numai în ceea ce îi privește pe inculpații N. A.A., T.C., G.V., B. I. și C.D. M..
În același timp, o serie de fotografii, de înregistrări audio-video, nu sunt, din punct de vedere tehnic, relevante pentru susținerea punctelor de vedere exprimate in referatul Parchetului”, se arată în motivarea deciziei din 23 februarie
Pe de altă parte, deși perioada infracțională menționată în referat este noiembrie 2010 – ianuarie 2011, materialul probator înaintat Curții privește cu precădere unele infracțiuni presupus comise în luna ianuarie 2011, iar multe fapte descrise privesc persoane pentru care nu s-a cerut luarea măsurii arestării preventive, mai scriu judecătorii.
„Probabil”, „neidentificat”, „neidentificabil”
Referitor la șeful polițiștilor de la PTF Albița, Cristian Daniel Corban, instanța notează: ’Inculpatul C.D.C. este menționat în referatul Parchetului cu o faptă privindu-l pe un anume «V.», despre care nu se știe dacă este inculpatul sau o altă persoană, cu alte două fapte din 6 ianuarie 2011 și respectiv din 12 ianuarie 2011. Cele trei acte materiale au in vedere primirea unor posibile bancnote de la subordonați, punerea unor hârtii în buzunare și în portofel, fără a se putea stabili titlul cu care s-au dat, persoanele respective si alte împrejurări relevante. Audiat și în fața instanței, inculpatul nu a recunoscut săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa prin referatul Parchetului”.
Astfel, Curtea invocă legislația europeană, respectiv articole din CEDO, privind necesitatea și condițiile arestării preventive, arătând că „instanța va reține că există indicii cu privire la săvârșirea unor infracțiuni, materialul probator pus la dispoziție de Parchet prezentând însă o serie de diferențe între inculpați, cu privire la tăria și gradul de credibilitate al acestor indicii”.
Potrivit instanței, în procesele – verbale de redare, înregistrările și imaginile video apar mențiuni ca „probabil”, „neidentificat”, „neidentificabil”, imaginile irelevante, persoane a căror identitate nu poate fi stabilită, dându-se astfel eficiență principiului „in dubio pro reo”, potrivit căruia „dubiul profită inculpatului”.
„Pentru acești opt inculpați sunt deosebit de frecvente mențiuni în procesele – verbale de genul: «preia ceva ce pare a fi o bancnota, fără a se distinge elementele de identificare», «camera video disimulată nu a permis observarea situației de fapt», «datorită poziției investigatorului, momentul operativ de însușire a banilor nu se observa», «interlocutorul îi da o hârtie ce pare a fi o bancnotă, fără a se distinge elemente de individualitate». Pe de altă parte, mențiunile, dintre care unele cu caracter general, din procesele verbale întocmite de investigatorul sub acoperire, nu se coroborează întotdeauna cu celelalte probatorii, în raport și de împrejurarea că acesta din urmă avea în atribuții presupusa activitate infracțională doar a unora dintre inculpați”, potrivit motivării.
Așa fiind, în legătură cu cei opt inculpați, printre care și Cristian Corban, instanța a respins propunerea de arestare preventivă, apreciind că gradul de pericol social concret pentru ordinea publică nu justifică luarea celei mai severe dintre măsurile preventive.
Pericolul social concret pentru ordinea publica este mult mai redu
„Existența în cele mai multe cazuri a multor necunoscute evidente legate de fapta în sine, persoane, obiectul infracțiunii, din relatările cuprinse în procesele-verbale ale investigatorului, ori din înregistrările ambientale în lipsa unor alte probatorii cu care să se coroboreze, nu pot fi suplinite cu interpretări, analogii, descrieri prelucrate, reflecții cu privire la ce s-ar putea închipui că faptele s-au întâmplat dar au scăpat de sub vizorul aparaturii tehnice de înregistrare, datorită unor deficiențe de poziționare a acestora. În consecință, și pericolul social concret pentru ordinea publica este mult mai redus, asigurarea normalei desfășurări a procesului si protejarea valorilor sociale putând fi realizate și prin luarea unei masuri preventive mai puțin severe, cât timp presupusa activitate infracțională a sus menționaților inculpați este definită pe coordonate insuficient fundamentate fără a se corela și cu alte probatorii”, conchide judecătorul de caz.
Procurorii anticorupție fac cercetări în cazul a 53 de polițiști de frontieră de la PTF Albița, printre care și comisarul șef de poliție Daniel Cristian Corbean, acuzați de luare de mită și sprijinire a unui grup infracțional organizat. Dintre aceștia, procurorii au reținut 40 de persoane, alte 13 fiind lăsate libere, cu interdicția de a părăsi țara.
Potrivit Ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale întocmite de procurori, în perioada noiembrie 2010 – ianuarie, acuzații în exercitarea atribuțiilor de serviciu au pretins, primit sau acceptat sume de bani ca mită, atât în nume propriu, cât și în numele celorlalți colegi, pentru a trece cu vederea și a nu constata infracțiuni, contravenții sau nereguli comise la trecerea frontierei de stat.
Mita era denumită „coffee” și era „tradiție” la Vama Albița, astfel că polițiștii de frontieră o primeau de la aproape fiecare trecător sau comerciant și dacă nu cereau, sumele primite fiind între 10 lei și 100 de euro, se arată în referatul procurorilor DNA cu propunerea de arestare preventivă.
Procurorii anticorupție notează în referat că la Vama Albița se respecta „tradiția”, ca și în celelalte puncte vamale cercetate până în prezent, astfel că polițiștii de frontieră primeau mită de la aproape fiecare trecător sau comerciant și dacă nu o cereau.
