PSD ia în calcul asigurarea succesorului la conducerea Senatului în cazul în care actualul președinte, Nicolae Văcăroiu, va demisiona din funcție pentru a pleca la Curtea de Conturi, eventualii înlocuitori fiind președintele PSD, Mircea Geoană, sau senatorul Șerban Nicolae. Surse din PSD au declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că, în acest moment, președintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, este în expectativă, el așteptând să vadă dacă președintele Traian Băsescu va promulga actuala variantă a Legii Curții de Conturi, pe care social-democratul o consideră „convenabilă”.
Aceleași surse au arătat că, după promulgarea acestei variante a legii, Văcăroiu va decide în ceea ce privește preluarea mandatului de președinte al Curții de Conturi.
Pentru a prelua mandatul de președinte al Curții de Conturi, Văcăroiu va trebui să demisioneze însă din funcția de președinte al Senatului, dar demisia sa ar putea veni spre sfârșitul lunii octombrie, aproape de încheierea de drept a mandatului său senatorial, au mai arătat sursele menționate.
Varianta preluării de către Văcăroiu a președinției Curții de Conturi a fost discutată deja de PSD cu PNL, care a acceptat-o, în urma unei negocieri în care numele lui Văcăroiu a fost impus de către social-democrați, în detrimentul numelui avansat de liberali, au mai arătat sursele citate.
Acest fapt a dus deja la discuții în cadrul PSD, privind succesorul la șefia Senatului.
Până în acest moment, potrivit surselor citate, au fost discutate la nivelul PSD două variante: prima se referă la Mircea Geoană, variantă neagreată și de președintele de onoare al PSD, Ion Iliescu; a doua se referă la senatorul Șerban Nicolae.
În momentul de față este prevăzut ca Nicolae Văcăroiu să candideze într-un colegiu uninominal din județul Argeș, considerat „eligibil” de către partid.
Președintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, a declarat, în 22 august, la Pitești, că vrea să candideze „în mod cert” într-un colegiu din județul Argeș la alegerile parlamentare din această tomană și a infirmat din nou informațiile conform cărora ar dori să conducă Curtea de Conturi.
„Dacă m-aș duce la Curtea de Conturi ar însemna să mă întorc la meseria mea de bază. Sunt zvonuri lansate în ultimele 5-6 luni, la un moment dat chiar eu am auzit că Văcăroiu a întârziat Legea Curții de Conturi pentru că vrea el, chipurile, să preia Curtea de Conturi. Este o poveste cu Curtea de Conturi și vreau să vă spun că voi candida în județul Argeș. Nu ați văzut că sunt pe listă? Dar, rămâne să mai așteptăm, deoarece una este dorința mea de a candida și alta este să fiu desemnat candidat”, a declarat Văcăroiu.
Senatorii au adoptat, miercuri, în unanimitate, cererea de reexaminare formulată de șeful statului asupra proiectului de lege pentru modificarea Legii privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.
Senatorii și-au însușit majoritatea observațiilor făcute de șeful statului asupra propunerii de modificare a legii Curții de Conturi.
În urma dezbaterii cererii de reexaminare, Senatul a stabilit că autoritatea de audit a Curții de Conturi este condusă un președinte și doi vicepreședinți numiți de Parlament, dintre consilierii de conturi, pentru perioada de mandat pentru care ei au fost numiți, mandat care nu poate fi reînnoit.
Senatorii au introdus în textul de lege și atribuțiile specifice ale președintelui și vicepreședinților, care în textul inițial trimis la promulgare nu erau prevăzute expres.
De asemenea, senatorii au acceptat solicitarea șefului statului și au introdus un termen precis, de 15 zile, în care entitatea auditată de Curtea de Conturi poate face obiecțiuni scrise la constatările din rapoartele întocmite de auditorii publici externi.
Senatorii au scăzut de la 12 ani la 10 ani durata minimă de vechime în domenii economico-financiare pe care trebuie să o aibă un consilier de conturi pentru a putea fi numit în această funcție.
Raportul asupra cererii de reexaminare păstrează din forma inițială a legii prevederea că membrii Curții de Conturi sunt independenți în exercitarea mandatului, sunt inamovibili pe durata mandatului, sunt demnitari de stat și sunt supuși incompatibilităților prevăzute de lege pentru judecători.
Senatorii au eliminat un articol care stabilește că funcțile de președinte, vicepreședinte și consilier de conturi sunt asimilate funcțiilor de președinte, vicepreședinte, respectiv judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție, funcția de președinte al Autorității de Audit este asimilată celei de vicepreședinte al ICCJ, iar funcția de vicepreședinte al Autorității de Audit este asimilată celei de președinte de secție de la ICCJ.
Raportul asupra cererii de reexaminare mai stabilește că membrii Curții de Conturi nu pot face parte din partide politice, nu pot face activități de comerț, direct sau prin persoane interpuse, și nu pot participa la conducerea sau administrarea unei societăți comerciale sau civile.
De asemenea, senatorii au eliminat din textul inițial trimis la promulgare prevederea care stabilea că membrii Curții de Conturi nu pot fi cercetați, reținuți, arestați sau trimiși în judecată penală sau contravențională decât la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă ICCJ, cu aprobarea Birourilor Permanente ale Camerelor Parlamentului.
În urma cererii de reexaminare a președintelui, Senatul a adoptat un amendament care prevede că, de la data trimiterii în judecată penală, membrii Curții de Conturi și auditorii publici externi sunt suspendați din funcțiile lor, iar în cazul unei condamnări definitive ei sunt demiși de drept, iar în caz de achitare suspendarea încetează.
La sfârșitul lunii iunie, cele două Camere ale Parlamentului s-au reunit în ședință comună, pe ordinea de zi fiind, printre altele, prelungirea, până la 30 septembrie, a mandatului membrilor Curții de Conturi.
Ședința a fost suspendată după ce, în urma votului nominal pentru prelungirea mandatului membrilor Curții de Conturi, s-a constatat că nu s-a întrunit cvorumul de ședință necesar pentru validarea votului.
În 2 iulie, Birourile permanente ale Senatului și Camerei Deputaților au decis că votul dat de Parlament pentru prelungirea mandatului conducerii Curții de Conturi a fost unul valabil, astfel încât aceasta rămâne în funcție până la 30 septembrie.
