– Interviu cu primarul municipiului Fălticeni, Vasile Tofan
– Satisfacția că ați ajuns primar nu mai este o bucurie. Cît de greu este să fii primar al unui municipiu la vreme de recesiune economică?
– Categoric e departe de a mai fi o bucurie sau o mare satisfacție săfii primar al unui oraș ca Fălticenii. Nu pot spune că nu mă așteptam la a avea destule probleme și greutăți. Dar pot spune cu certitudine că nu mă așteptam la a găsi atîtea nereguli și o gestionare păguboasă și incorectă a banului public. La toate acestea se mai poate adăuga și o situație economică-socială destul de precară.
– Vă loviți zilnic de situații limită. Lipsa banilor aduce de la sine și nemulțumirea populației. Care a fost cel mai dificil moment din momentul instalării dumneavoastră pe post?
– Cred că au fost mai multe momente dificile și nu unul singur. Datoriile financiare evaluate la 70 miliarde de lei, comparativ cu veniturile proprii anuale în jur de 30 de miliarde de lei. Am mai spus-o și o repet că dacă Primăria ar fi fost societate comercială, ar fi trebuit declarată în stare de faliment, dar acest lucru nu este posibil, deoarece Primăria este o instituție de administrație publică. Majoritatea datoriilor provin din „afacerile păguboase” făcute de fosta administrație:
1 – achiziționarea Centralei Termice de la fosta METADET la un preț de 21 miliarde de lei, care nu a folosit și nu folosește nici astăzi comunității locale.
2 – concesionarea Serviciului public de alimentare cu apă, canalizare, epurare, unei societăți private „Comerțul Românesc”, care „a reușit” performanța punerii pe chituci a sistemului, mai mult, administrația locală s-a ales din toate acestea cu o datorie de opt miliarde cinci sute de milioane lei.
3 – înstrăinarea patrimoniului fostei societăți de gospodărie comunală care cuprindea inclusiv Baia publică și Ștrandul orașului, la un preț de 1,8 miliarde de lei.
4 – datorii de la lucrările de reparații și întreținere a rețelei stradale de 9 miliarde de lei, fără o îmbunătățire reală a stării acesteia.
5 – funcționarea în pierdere a Pieței Agroalimentare și a Bazarului. La sfîrșitul anului 2004 se înregistra o pierdere de 440 milioane de lei iar după schimbarea conducerii acestor sectoare s-a ajuns pînă la data de astăzi la venituri de peste 1 miliard lei.
Enumerarea ar putea continua mai departe pînă la 70 miliarde lei. O mare nedumerire și un mare semn de întrebare a fost acela cînd am constatat că nici după 15 ani evidența financiară contabilă a Primăriei Fălticeni nu se ținea pe calculator. În plus, întregul sistem financiar nu includea nici o persoană cu studii superioare în domeniu.
– Și totuși cum găsiți faptul că municipiul Fălticeni arată mai îngrijit decît alte orașe?
– Las aprecierile la latitudinea concitadinilor mei și a celor care trec ocazional prin Fălticeni.
– Economic, Fălticeniul e în stare de colaps financiar, bugetul e tot mai sărac. De unde vă rotunjiți veniturile la bugetul local?
– E foarte greu de vorbit de o rotunjire a veniturilor, primul lucru pe care l-am încercat și pe care cred că l-am reușit într-o anumită măsură a fost acela de reducere și raționalizare a cheltuielilor la absolut toate capitolele asigurînd totodată și o transparență totală a utilizării banului public. Hotărîrile neluîndu-le niciodată de unul singur, ci cu aprobarea Consiliului Local după discuțiile și analizele cu factorii de răspundere din executiv.
– De ani și ani de zile Spitalul care trebuia terminat a rămas de izbeliște. Demersurile dumneavoastră nu au avut nici un efect. Orașul nu are un spital la parametrii secolului XXI. Cum rămîne cu rezolvarea acestei probleme acute?
– Este o altă mare problemă a municipiului Fălticeni. Subiect de discuții și promisiuni de 15 ani, de generații de candidați pentru Consiliul Local, Primărie și Parlament. Cert este un singur lucru, astăzi Fălticeniul și zona rurală arondată municipiului (aproximativ 160.000 de locuitori) nu are un spital la standarde acceptabile. Mai mult, două din clădiri (Secția Maternitate și Secția Dermato-venerice) sînt revendicate de foștii proprietari și, conform legislației actuale, vor reveni în scurt timp acestora. Am încercat găsirea unei soluții pe plan local, și anume, mutarea Spitalului Municipal în clădirile Centrului de plasament „Dumbrava Minunată”, unitate în patrimoniul Consiliului Județean, Această variantă nu a fost posibilă, chiar dacă unitatea respectivă este în curs de desființare, dar, în același timp, a fost demarat și un proiect cu finanțare externă pentru transformarea într-un centru de zi pentru copii și tineri. Proiectul fiind într-un stadiu avansat, nu mai este posibil să se renunțe la acesta. În momentul de față, singura variantă rămîne găsirea de fonduri pentru construcția nouă a spitalului începută în urmă cu 15 ani. Au fost făcute demersurile la organismele județene, Guvern și Parlament. Pentru finalizarea întregii structuri spitalicești este nevoie de aproximativ 900 miliarde lei. Este greu de presupus că vom găsi finanțare pentru întreaga construcție. Există însă și posibilitatea ca numai cu aproximativ 100 miliarde lei să poată fi finalizate lucrările la un corp din noua construcție, care ar putea asigura funcționarea la limită a secțiilor principale din spital. Problema devine din ce în ce mai acută, deoarece clădirea actualului spital este destul de veche și se află într-o stare avansată de deteriorare și nu merită din punct de vedere tehnic a se investi bani în lucrări de reparație.
– George Călinescu numea Fălticeniul „Florența Moldovei”. De aici s-au ridicat nume de referință pentru cultura românească. Astăzi s-a retras la baștină Maestrul Ion Irimescu. Ceea ce a oferit Fălticeniului este mai mult decît o mină de aur. Muzeul care-i poartă numele este închis de doi ani. Cărui fapt se datorează închiderea muzeului?
– Cunoscătorii și nu numai știu că municipiul Fălticeni este o așezare cu puternice valențe culturale, cum spuneți și dumneavoastră. În momentul de față, Muzeul „Ion Irimescu” are ușile închise și pentru aceasta există o singură explicație – lipsa fondurilor pentru continuarea lucrărilor de reparații și reabilitare a clădirii fostei Prefecturi a Județului Baia. Pentru finalizarea lucrărilor ar fi necesară o sumă de 15 miliarde de lei, fapt imposibil de realizat din resurse locale, ținînd cont că municipiul Fălticeni mai are în administrare încă trei muzee. Singura soluție rămîne atragerea de fonduri de la nivel central. Administrația a făcut destule demersuri în acest sens.
– Ce puteți să ne spuneți despre ceea ce ați realizat pînă acum, în ciuda tuturor dificultăților și greutăților de care v-ați lovit?
– Cu toate problemele și greutățile existente, viața Fălticeniului trebuie să meargă înainte. Am reușit într-o anumită măsură a mai achita din vechile datorii asta însumează aproape 10 miliarde lei. Am reușit dezafectarea depozitelor de substanțe toxice ACH de pe platforma fostei Întreprinderi Chimice METADET. De asemenea am demarat un proiect de reabilitare a Sistemului de alimentare cu apă prin Programul SAMTID. Reparații în limita fondurilor a rețelelor stradale principale. Reparații atît cît a fost posibil a clădirilor din sistemul de învățămînt și la sistemul de canalizare. Aș mai îndrăzni a trece la capitolul realizări, realizarea aparatului propriu al Primăriei prin promovarea pe bază de concurs a unor oameni de certă valoare, considerînd, nu în cele din urmă, că și în administrația publică, ca de altfel în toate celelalte sectoare de activitate, factorul uman – în special calitatea și pregătirea acestuia – are o importanță capitală.
