La parohiile la care a slujit, preotul Gheorghe Saftiuc și-a suflecat mânecile de la hainele preoțești și, când nu a fost în biserică sau în mijlocul credincioșilor, a tot reparat și construit pe lângă lăcașurile de cult. Și uite așa, prin voia lui Dumnezeu, a ajuns părintele Saftiuc, în urmă cu aproape 20 de ani, și la parohia din Dolhasca, unde s-a apucat iar de construit. Dintr-o școală părăsită, lăsată într-o stare jalnică, a făcut o casă de copii, pe lângă care a ridicat și o brutărie, un atelier de tâmplărie, o mică fermă, pentru a le asigura copiilor toate cele necesare. Acum însă mai are o dorință: să le redea celor aproximativ 10.000 de suflete din Dolhasca spitalul închis și abandonat în urmă cu multă vreme.
„Era o clădire care se prăbușea”
“Arăta într-o stare jalnică, nu avea acoperiș, geamurile erau sparte, ușile distruse. Era o clădire care se prăbușea”, povestește părintele.
Preotul nu a putut să privească nepăsător cum clădirea fostului spital se năruiește de la o zi la alta. Cu binecuvântarea Înaltului Pimen și cu sprijinul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, Gheorghe Saftiuc a luat imobilul lăsat în paragină și și-a propus să-l redea comunității. Să aibă localnicii, dar și cei din satele învecinate, unde să-și aline, aproape de casă, suferințele trupești, cum spune părintele.
„Fiind aproape de casa noastră, când s-a închis spitalul, a fost așa o durere pentru noi, pentru că sunt 27 de km până la Fălticeni, 25 până la Pașcani, 45 până la Suceava, nu e ușor să rezolvi o urgență”, poveștește soția preotului, Mioara Saftiuc.
Preoteasa mărturisește că părintelui i-a plăcut pe oriunde a trecut să lase ceva în urma lui. „Să se vadă că s-a făcut ceva. Nu pentru mine, spunea părintele, pentru Biserică, pentru urmașii noștri, să știe să facă și ei ceva”.
Lucrările au început în urmă cu aproximativ șase ani, însă planurile inițiale au fost date peste cap, își amintește preotul Saftiuc: “Am constatat că nu avea fundație… Și am fost nevoiți să facem multe subzidiri. S-a săpat la pereții interiori doi metri lungime, doi metri lățime și s-a turnat armătură puternică, ca să poată să reziste, mai ales că ne-am gândit să-l și mansardăm, să-l etajăm”. Puținii bani adunați s-au dus repede pe materiale de construcții, astfel că lucrările au fost sistate o bună bucată de timp.
“Domne, ar fi o salvare pentru bolnavi”
Visul preotului a devenit și visul localnicilor și toți voiau să vină cât mai repede ziua în care vor ști că au din nou spital.
“Doamne, ar fi o salvare pentru bolnavi”, mărturisește Gheorghe Tirdeanu. Are aproape 80 de ani și a luat parte la construirea vechiului spital.
„Veneau apele pe aici, oamenii mergeau pe scânduri până acolo, dar era spital…Erau doctori, surori, erau oameni de serviciu…tot ce trebuiește acolo”, își amintește nea Gheorghe.
“Este un preot deosebit”
Părintele Saftiuc spune că fără ajutorul multora dintre localnici, care s-au “molipsit” de același vis, nu ar fi reușit să avanseze cu lucrările așa de mult.
„Este un preot deosebit….Nu mulți preoți fac așa ceva pentru comunitatea în care au slujit. Părintele ne-a impresionat tot timpul cu atitudinea lui de a face, de a veni tot timpul cu ceva nou. Ce părere poți să ai despre un preot care face totul pentru comunitate, decât una foarte bună”, explica Decebal Dumitru Isachi, viceprimarul orașului Dolhasca.
Cum va funcționa viitorul spital
Gheorghe Saftiuc are nevoie acum de fonduri pentru a achiziționa aparatura medicală și speră într-o minune. Nu are liniște până când nu va ști răspunsul la întrebarea pe care o tot aude de ani buni: “Când vei deschide, părinte, spitalul?” „Mai ales că media de vârstă este foarte ridicată la Dolhasca, oamenii sunt bătrâni și bolnavi, au nevoie de acest așezământ social, spitalul din Dolhasca”, continuă preotul.
Privește spre schițele spitalului și începe să ne explice: “Spitalul va avea opt saloane cu patru locuri. 32 de paturi. Vor lucra aici un medic, cinci asistente, cinci infirmiere. În total, aproximativ 20 de angajați cu tot cu cei de la bucătărie și administrație”.
Cum va funcționa unitatea medicală?
„Am vorbit deja la Casa de Asigurări de Sănătate, la Suceava, și mi s-a spus că vor plăti un medic și cele cinci persoane care vor fi asistente medicale, Arhiepiscopia s-a angajat să ne ajute cu plata personalului auxiliar, iar primăria sunt convins că o să ne ajute cu apă curentă, canalizarea și poate cu energia electrică”, adaugă părintele Saftiuc.
Părintele nu va avea liniște până când nu își va vedea visul îndeplinit. Noapte de noapte, după ce s-a asigurat că are ce le pune copiilor a doua zi pe masă și cu ce-i trimite la școală, preotul scoate din nou planul și schițele spitalului și cu pixul în mână caută soluții.
Când simte că nu mai poate, că nu mai știe cum să o scoată la capăt, își ridică privirea spre cer, cerându-i Celui de Sus o nouă minune.
O minune pentru 10.000 de suflete.
Donații de 270 de milioane de lei vechi la Gala ”Top 10 Suceveni” pentru dotarea spitalului Dolhasca
Componenta de binefacere a Galei ”Top 10 Suceveni”, organizată de Monitorul de Suceava, în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie Suceava, Conacul Domnesc și Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, s-a concretizat la ediția din acest an în suma de 274,5 milioane lei vechi.
Banii vor fi folosiți pentru dotarea spitalului din Dolhasca, închis în urmă cu mulți ani, care a fost preluat, extins și modernizat pentru a fi redeschis și redat comunității de preotul Gheorghe Saftiuc. Aflată pe ultima sută de metri, investiția ar putea fi finalizată în primăvara acestui an, astfel încât de unitatea medicală vor putea beneficia cei peste 10.000 de locuitori din Dolhasca și împrejurimi.
Părintele Gheorghe Saftiuc a fost unul dintre cei zece laureați ai ediției a patra, 2015, a Galei ”Top 10 Suceveni”.
