FOTBAL PE PÂINE

Da’ de ce acceptați, mă?



Oli, antrenorul cu o prezență scenică net superioară unei consistente majorități a colegilor de breaslă, făcu acum vreo două, trei zile o afirmație cât se poate de stranie: „Dacă vrei să antrenezi în România trebuie să accepți toată murdăria!”!! (Am băgat și eu două semne de mirare, ca să nu-l izolăm pe bietul Oli, cu mirarea lui cu tot. Asta, doar fiindcă nu s-au inventat și „semnele de consternare). Am stat și m-am întrebat, firește, unde bate domnul antrenor. Și despre ce murdărie o fi vorba. Și la care nivel. Să se referit, oare, la Diviziile B, C sau la județene? Puțin probabil, fiindcă dl. Oli nu le cunoaște cine știe ce, neantrenând domnia sa decât la nivel superior, în Liga lu’ Mitică, indiferent că a fost vorba de Steaua, Național, Poli Timișoara și iar Steaua. Și iar…? Iar în Liga lu’ Mitică e curățenie-lună, așa cum fac gospodinele măcar în preajma Paștelui și a Crăciunului. Alea mai leneșe, că alea harnice, ca Mitică însuși, țin curat tot timpul, nu doar de două ori pe an. Dovadă că la Liga lu’ Mitică e curățenie de curățenie stau chiar declarațiile Domnului Deputat Dragomir, conform cărora de când e el șef (chiar: mai știți de când nu s-a schimbat nimic la Ligă?) s-a terminat cu blaturile. Alea erau de mult, pe vremea iubitului, când Scorniceștiul milițianului Dragomir Dumitru câștiga la comanda Odiosului (Iubitului, adică) și cu 18-0 dacă trebuia să promoveze. Ce-o fi vrut, totuși, să zică Oli? Că arbitrii fură? Cum ar fi putut să gândească astfel? Aaa, de greșit mai greșesc și ei, omenește, cum altfel? Că doar pentru o greșeală „omenească” l-a fugărit însuși Oli pe unul, acum câțiva ani, și de-a lungul și de-a latul terenului. Că nu l-am auzit mai apoi strigând „hoțul!” după ăla. Și nici arbitri la pușcărie n-am prea văzut. Ce-ar mai rămâne? O fi „murdar” la Steaua? Ce poate fi mai murdar acolo, unde un antrenor e dat afară când e pe locul 1, iar următorul ia calea codrului când e pe 2, ba și calificat în „primăvara U.E.F.A.”? ori o fi murdar peste tot și nu observăm noi? Presupunând că e chiar așa și că suntem noi orbi (iar Oli e chiorul din țara noastră), mai rămâne doar retorica întrebare: da’ cine, și ce, și de ce vă obligă să antrenați? Și să acceptați murdăria? Nu cumva sunteți și voi nițel mânjiți? Acolo, pe mâneca Armani care vă acoperă brațul terminat cu mâna care ridică leafa.



Recomandări

Cockteil…cu amor, umor și poezie. România eternă

Un spectacol complex, polifonic, avangardist: „Cabaretul cuvintelorˮ, la Teatrul Municipal „Matei Vișniec” din Suceava

Un spectacol complex, polifonic, avangardist: „Cabaretul cuvintelorˮ, la Teatrul Municipal „Matei Vișniec” din Suceava
Un spectacol complex, polifonic, avangardist: „Cabaretul cuvintelorˮ, la Teatrul Municipal „Matei Vișniec” din Suceava