Cuvioșii Auxențiu, Maron, Avramie

Cuviosul Auxențiu. Pe vremea împărăției lui Teodosie cel Tânăr, era în Constantinopol un bărbat cinstit, vestit în rânduiala ostășească și în palatele împărătești, cu numele Avxentie iscusit în dumnezeiasca scriptură și în înțelepciunea cea din afară, și împodobit cu fapte bune. Lăsând deșertăciunea lumii acesteia, luând chipul monahicesc, s-a făcut slujitor al lui Dumnezeu și a luat putere asupra diavolilor, ca să-i gonească din oameni (Viețile sfinților, VI, p. 496).
Cuviosul Maron. Cuviosul acesta iubea să viețuiască fără de acoperământ. Pentru aceasta s-a dus pe vârful unui munte. Multe minuni făcând, pre mulți prin nevoință i-a adus lui Dumnezeu (Mineiele, VI, p. 153).
Cuviosul Avramie. Acesta era din cetatea Chirul pe vremea lui Teodosie cel Mare, întru care s-a născut și crescut și a adunat bogăția petrecerii și bunătății sihăstrești. El a întors pe oameni la buna cinstire și i-a adus Domnului prin fapte, mai întâi învățându-i (Mineiele, VI, p. 153).
(Sursa: Calendarele poporului român)