Nu fiți lacomi de bani, pentru că lăcomia este mereu săracă; siliți-vă să propășiți, pentru că sărăcia nu este o virtute.
Unii oameni înghit râuri de bere, mări de vin, lacuri întinse de rachiu și alte băuturi arzătoare. Dacă tot ce dau pe gâtlej ar fi cheltuit cu judecată, ar face lucruri mari și n-ar ști ce-i lipsa.
Să iubim viața nu numai atunci când ea ne surâde, când ne aduce bucurii nemeritate, pentru care trebuie să fim recunoscători, ci și atunci când ne plictisește, sau ne obosește cu monotonia ei, sau ne zdruncină într-atât, încât scoatem strigăte de durere.
Cu cât este mai mare iubirea de sine, cu atât ești mai lipsit de considerație în fața celorlalți oameni și chiar în fața ta.
Nu alerga la înșelăciuni și la șmecherii murdare, ca să faci parale.
A linge miere de pe mărăcini nu va fi niciodată o afacere bună. Un om cinstit nu se face câine, ca să capete un os de ros.
Oamenii părăsesc deseori ceea ce doresc, dar niciodată ceea ce iubesc.
Oamenii se pot dezice de ceea ce este pentru ei o convingere a minții, dar nu se vor dezice niciodată de convingerile care vin din inimă.
A ierta pe prieteni este omenesc, a ierta pe dușmani este divin. A ne ruga pentru cei ce ne disprețuiesc este un privilegiu.
Nimic nu-i mai ușor, decât să scrii în așa fel, încât să nu înțeleagă nimeni; după cum, din contra, nimic nu-i mai greu, decât să exprimi gânduri importante în așa fel, încât fiecare să le înțeleagă.
Toți cei care nu lucrează își arată importanța aptitudinilor lor prin aceea că ei găsesc greșeli la aceia care lucrează.
De obicei, scrierile plac după moartea autorului, pentru că invidia obișnuiește să rănească pe cei vii și să-i muște pe nedrept.
Toate lucrurile sunt supuse schimbării.
(Sursa: gbv-dillenburg.org)
