„Iubiți-l pe Hristos… Hristos este totul, este izvorul vieții. Toate cele frumoase sălășluiesc în Hristos. Iar departe de Hristos, tristețea, melancolia, mînia, supărarea, amintirea rănilor ce
le-am primit în viață, a greutăților și a ceasurilor de agonie. Iubiți-L pe Hristos și să nu vreți nimic în locul iubirii Lui”.
„De nu vă veți reveni și nu veți fi precum copiii, nu veți intra în împărăția cerurilor”.
„Mănăstire poate fi și casa ta, numai să vrei. Nu e cu nimic diferită de o mănăstire. Este de-ajuns să faci ce-ți spun. Nu locul face mănăstirea, ci felul în care viețuiești. Du-te acum, roagă-te și fii răbdător în toate”.
„Să nu încerci să arunci relele din tine în exterior ci, mai bine, deschide-ți poarta sufletului spre a primi Lumina care este Hristos, și-atunci se vor risipi și negurile ce s-au înstăpînit în tine”.
„Fii atent cum te nevoiești. Nevoiește-te cu smerenie și nu așa cum faci tu, cu încrîncenare. Încet-încet fiule, și cu smerenie. Altminteri păcătuiești”.
„Fiule, de Hristos trebuie să ne apropiem nu de teama că nu știm ce va fi după ce vom muri. Lui Hristos trebuie să-I deschidem inimile noastre și, așa cum tragem perdeaua, lăsînd soarele să intre în casă, trebuie să-L lăsăm și pe Hristos să vina la noi și să-L iubim cu iubire adevărată. În felul acesta ne putem apropia cel mai bine de El”.
„Trebuie să-ți spui mereu acestea: „Doamne, cei ce se îndepărtează de Tine se pierd”. Notează-ți aceste cuvinte, ca să le ții minte, căci sunt pline de înțeles”.
„Să fii bun și ascultător. Să ai răbdare cu ceilalți, să nu te necăjești, să nu fii prea sensibil, să fii destoinic în munca ta. Să nu vorbești la serviciu prea mult despre lucruri religioase, dacă nu ești întrebat. Să fii un exemplu demn de urmat, în drumul spre Hristos”.
„Să mergi la biserică în mod regulat, să te spovedești și să te împărtășești des și-atunci vei scăpa de toată frica și ți se vor tămădui toate rănile sufletești”.
„Te povățuiesc să ai mereu dragoste pentru toți. În primul rînd dragoste apoi toate celelalte”.
„Trebuie să iubim cu inima curată și tot astfel trebuie să ne rugăm”.
„Nu vreau să te apropii de Dumnezeu din pricină că te temi de moarte. Vreau să te apropii de El cu multă dragoste. Acesta este lucrul cel mai de seamă, fiule”.
„Cînd uneori începe să-ți fie frică, așa cum spui, aceasta se întîmplă din pricina că nu Îl iubești îndeajuns pe Hristos. Asta e totul”.
„Să te rogi și să iubești. Să-L iubești pe Dumnezeu și să-i iubești și pe semenii tăi. Nu vezi cîte poate face dragostea lui Hristos? Să nu te întrebi în sinea ta dacă te iubesc ceilalți. Dacă-i iubești tu primul, să știi că atunci și ei te vor iubi deopotrivă”.
„Ca să fii iubit de ceilalți, mai întîi trebuie să-i iubești tu”.
„Cînd se revarsă asupra noastră Harul cel dumnezeiesc, rugăciunea noastră devine cu totul curată. Să te rogi neîncetat, zi și noapte, chiar și cînd dormi în pat”.
„Nu trebuie să-i silim pe alții să meargă la Biserică. Hristos a spus: Cine voiește, să-Mi urmeze Mie”.
„Oricît ai fi de obosit să nu uiți niciodată, seara înainte de culcare, să faci rugăciunile de seară”.
„Să nu te rogi lui Hristos să-ți ia bolile, ci să dobîndești pacea, lucrînd rugăciunea minții și fiind răbdător. Astfel vei avea mare folos”.
„Roagă-te și nu te supăra. Roagă-te și fii răbdător”.
„Cînd citești Sfînta Scriptură, căci trebuie să o citești necontenit spre a te lumina, Viețile Sfinților sau alte cărți bisericești, de găsești o propoziție sau un cuvînt ce te-a impresionat, zăbovește mai mult în acel loc și vei vedea că mult te vei folosi”.
„Cînd citești să încerci să citești limpede, astfel încît să se audă și ultima literă a fiecărui cuvînt. La fel să procedezi și cînd cînți la biserică sau cînd te rogi, fiindcă astfel te obișnuiești să fii corect și smerit în toate, în cuget, în cuvinte și în fapte”.
„Cînd cînți, să cînți smerit, fără să faci grimase, fără să faci mișcări dezordonate și fără să tot salți psaltirea. Să privești mereu spre analog și să nu discuți cu cel de lîngă tine. Să trăiești ceea ce cînți, fiindcă doar astfel cele cîntate se transmit celor adunați în biserică la slujbă”.
„Cu cît se află omul mai departe de Dumnezeu, cu atît mai mult este necăjit și chinuit de felurite lucruri. Trebuie să mergem la duhovnic de fiecare dată cînd ne chinuiește ceva”.
„Să te spovedești periodic și temeinic, fiindcă, chiar de-ai fi Patriarh, dacă nu te spovedești, nu te mîntuiești”.
„Să nu vă preocupați de cele de pe urmă, nici de antihrist, nici de semnele sale, fiindcă să știți că, atîta timp cît Îl avem pe Hristos cu noi, antihristul nu ne poate vătăma cu nimic”.
„Fii atent la mine. Și iadul și satana și Raiul, toate sunt adevărate. Eu însă nu vreau să te temi de ele, sau să te gîndești la ele așa cum faci tu. Vreau să-L iubești pe Hristos, Care este Totul. Atunci, oriunde te vei afla, nu te vei mai teme de nimic din toate acestea. Vei avea toate lucrurile bune, fie că te afli aici, fie că te afli altundeva. Da, Hristos ne așteaptă și, îndată ce ne vom deschide inima cît de puțin, El va pătrunde în ea de îndată și vom avea parte de toate cele bune. Este întocmai ca soarele. Cînd tragi fie și puțin perdeaua, lumina pătrunde imediat în odaie, iar razele sale ne încălzesc”. (Părintele Porfierie din Grecia)
