Cuvinte de învățătură pentru Postul Paștelui

Biserica Ortodoxă a rânduit pe parcursul anului patru perioade de post, ce preced câte o sărbătoare mare. Astfel, avem postul Crăciunului, ce precede sărbătoarea Nașterii Domnului, postul Mare, care se termină odată cu Învierea Domnului, aceste două posturi fiind și cele mai mari ca durată. Celelalte două, al Sfinților Apostoli și al Maicii Domnului, sunt mai scurte ca întindere.
Toate aceste posturi se caracterizează prin înfrânarea de la anumite alimente precum carnea, lactatele și ouăle, la unele sărbători din aceste perioade dându-se dezlegare la pește. Tot acum, trebuie să avem și un comportament mai adecvat în care să fie mai multă rugăciune din partea noastră, să fim mai buni, să reflectăm la cele ce ne învață biserica pentru a dobândi mântuirea, dar cel mai important este să ne spovedim la duhovnicul pe care îl avem și să ne împărtășim, iar dacă avem păcate mai grele să luăm aghiazmă mare dată de duhovnic și să încercăm să ne îndreptăm pentru ca data viitoare să ne bucurăm de Sfânta Împărtășanie.
Semnificații
În această perioadă, noi, creștinii, ne aflăm în Postul Paștelui, care va culmina cu cea mai mare sărbătoare a creștinilor, Învierea Domnului, care anul acesta se va sărbători pe 4 aprilie. Cuvântul Paști vine de la evreiescul pesah, ce înseamnă trecere, și era sărbătorit de evrei în amintirea ieșirii din robia egipteană și a trecerii prin Marea Roșie. Odată cu răstignirea și Învierea Domnului, pentru creștini cuvântul Paști înseamnă trecerea de la moarte la viață a Mântuitorului, și chemarea tuturor oamenilor la viața în Hristos.
Simboluri
Mielul care se consumă de Paști vine de la faptul că profetul Isaia în Vechiul Testament profețește despre Mântuitorul ca fiind „Mielul lui Dumnezeu” și de faptul că Acesta s-a jertfit pentru noi.
Ouăle roșii vin de la faptul că atunci când a fost răstignit Mântuitorul, Maica Domnului a adus un coș de ouă ce au devenit roșii după ce au curs pe ele sângele Domnului. Numai în această perioadă se coace pasca, ce reprezintă lespedea de pe mormântul Mântuitorului.
Slujbele din Postul Mare
Această perioadă este una cu totul specială, pentru că spre deosebire de celelalte posturi, acum întâlnim câteva elemente unice. Astfel, în primele patru zile din prima săptămână a postului mare, se săvârșește slujba pavecerniței, în cadrul căreia se citește canonul Sfântului Andrei Criteanul, care vorbește despre păcat și îndreptare, iar credincioșii cântă împreună: „Miluiește-mă Dumnezeule, miluiește-mă”. Acest canon se mai citește în miercurea din săptămâna a cincea din post, iar vineri se citește denia acatistului Buneivestiri.
Cu o săptămână înainte de Paști începe săptămâna mare, atunci când în fiecare seară se săvârșesc deniile, unde la evangheliile ce se citesc în fiecare zi ni se aduce aminte de patimile ce i s-au întâmplat Mântuitorului, culminând cu îngroparea Sa vineri seara, atunci când creștinii cântă prohodul Domnului și înconjoară biserica de trei ori.
De asemenea, în primele cinci duminici ale postului mare se săvârșește liturghia Sfântului Vasile cel Mare, iar pe parcursul postului se mai săvârșește și Liturghia Darurilor, specifică doar acestei perioade. În fiecare sâmbătă, se mai face și pomenirea morților în amintirea celor care au fost odată printre noi. (Preotul Marian Ionuț Stărică, Parohia Balta Arsă – Botoșani)

Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul
Numai în postul mare se rostește rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, care deși este simplă și scurtă ca întindere, ea ne învață foarte multe pentru a putea să postim așa cum se cuvine. După post, tot timpul să ne amintim ceea ce ne învață această rugăciune, pentru a avea o viață cu adevărat în spirit creștin. Ea sună în felul următor:
„Doamne și Stăpânul vieții mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire și al grăirii în deșert nu mi-l da mie. Iar duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei, dăruiește-mi mie, slugii Tale! Așa, Doamne, Împărate, dăruiește-mi ca să-mi văd greșelile mele și să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat ești în vecii vecilor. Amin. Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosului! (o închinăciune, metanie).
Dumnezeule, curățește-mă pe mine păcătosul! (o închinăciune).
Cel ce m-ai zidit, Dumnezeule, miluiește-mă! (o închinăciune).
Fără de număr ți-am greșit, Doamne, iartă-mă! (o închinăciune)”.